Economia judeţului Cluj: câteva repere

Foto: Dan Bodea

Peisajul economic, social şi cultural al judeţului Cluj poate crea imaginea unui germen regional de dezvoltare. Există numeroase indicii empirice care ne pot reliefa acest argument: aspectul general al oraşului, emulaţia culturală şi ştiinţifică, migraţia populaţiei spre acest centru universitar şi economic, parcul auto şi aglomerarea de la orele amiezii. Cifrele economice relevă o realitate mai puţin entuziasmantă, dar totodată se întrezăresc oportunităţi şi domenii care bine exploatate vor putea crea pe viitor o nouă imagine oraşului şi judeţului.

Din punct de vedere economic, economia județului Cluj, și în particular a celei care se circumscrie centrului economic, social și cultural al municipiului Cluj-Napoca, este mai degrabă aliniată unui pluton de județe cu performanțe relativ bune, cum ar fi: Timiș, Constanța sau Brașov. După cum arată rezultatele unui studiu efectuat de specialiștii BNR în luna ianuarie 2016, municipiul București a rămas singurul pol de putere economică, concentrând o pondere semnificativă din activitatea economică (în termeni de valoare adăugată brută, număr de salariați, active totale etc.). Nu s-a putut constata detașarea în intervalul 1994 – 2014 a unui pol secund de putere economică în plan teritorial, conform studiului BNR „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste”, efectuat de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.
Este edificator faptul că la finele anului 2014 valoarea investițiilor străine directe din întreaga regiune nord-vest reprezenta 9,5 la sută din valoarea investițiilor străine atrase de capitala țării și județul Ilfov. Valoarea totală a activelor companiilor județului Cluj reprezentau numai 7,1 la sută din cea cumulată la nivelul capitalei, iar valoarea creditelor acordate societăților nefinanciare din județul Cluj reprezentau 10,4 la sută din cele acordate firmelor bucureștene.

Cu toate acestea sunt câteva elemente social economice care detașează județul Cluj în contextul economic național. Astfel, sunt de amintit doi indicatori care ne particularizează în contextul național și anume rata de ocupare a forței de muncă și rata de activitate e resursei de muncă. Comparativ cu anul 2000, la nivel național s-a înregistrat o ușoară revigorare a ratei de ocupare de la 64,6 la sută la 66,9 la sută, în timp ce la nivelul județului Cluj evoluția ultimilor 14 ani relevă o creștere de la 66,3 la sută la 73,6 la sută. Diferenţele în evoluţie pot fi explicate de deteriorarea ratei de activitate a resursei de muncă la nivel național de la 72,1 la sută la 70,7 la sută în timp ce în județul Cluj am asistat la o îmbunătățire a acestui indicator de la 74,8 la sută la 75,7 la sută. Una dintre explicaţii o constituie migrarea forței muncă dinspre județele limitrofe spre județul Cluj, în principal prin captarea absolvenților de la instituțiile de învățământ superior de către economia clujeană. Judeţul Cluj este unul dintre judeţele ţării în care raportul salariaţi – pensionari este unul supraunitar (1,25) comparativ cu raportul existent la nivel naţional care este subunitar (0,94). Salariul mediu a fost unul dintre stimulii de angajare, fiind ușor mai mare comparativ cu salariul pe țară (+8,8 la sută) și în creștere în termeni nominali comparativ cu 2008 cu 43,1 la sută, într-un ritm mai mare decât cel național (+32,2 la sută) și chiar peste cel înregistrat în capitală (+33,1 la sută). Ceea ce a stimulat cel mai mult piața muncii din județul Cluj a fost posibilitatea personalului bine calificat de a lucra în domeniile tehnologiei de vârf și al comunicațiilor, domenii care au contribuit cel mai mult la creare de locuri de muncă în ultimii ani. Comparativ cu anul 2008, numărul locurilor de muncă în sectorul informații și comunicații a crescut cu peste 144 la sută. Un alt sector cu o dinamică pozitivă este cel al transporturilor (+20,8 la sută), cel de hoteluri și restaurante (34,1 la sută) și cel de activități administrative și servicii suport (89 la sută).

Un rol important în creşterea gradului de ocupare şi captarea forței către aceste sectoare l-au constituit și creșterea soldului investițiilor străine directe. Este semnificativ să amintim că în regiunea de dezvoltare nord-vest, valoarea soldului investițiilor străine directe au cunoscut o creștere, conform datelor BNR, în anul 2014 comparativ cu 2008, de aproape 10 ori (cu 93 milioane euro) în domeniul IT, de aproape 5 ori în domeniul transporturilor (cu 68 milioane euro) și o dublare în domeniul hotelurilor și restaurantelor (cu 5 milioane euro).

Este de menționat că principalele servicii exportate de către economia județului Cluj şi care au înregistrat o dinamica semnificativă în ultimii ani sunt în principal cele de transport și serviciile informatice. Dacă din punct de vedere al comerţului internaţional cu bunuri, judeţul Cluj este un importator net, înregistrând o valoare a exporturilor de 1,03 miliarde euro la finele anului 2014 şi o valoare a importurilor cu 901 milioane euro mai mare, situaţia comerţului internaţional cu servicii reflectă o situaţie inversă, judeţul nostru fiind un exportator net de servicii.

Economia județului Cluj este formată din cca. 27 de mii de companii, în marea lor majoritate fiind companii mici cu până la 49 salariați, companii care realizează aproape 54 la sută din cifra de afaceri a județului Cluj, în timp ce numai 22 la sută sunt realizate de companiile mari de peste 250 de salariați. Tot companiile cu până la 49 de salariaţi dețin puțin peste 50 la sută din salariații județului, în timp ce numai 26,7 la sută din salariați sunt angajați de companii mari. Acestea sunt argumentele conform cărora, indicele Herfindahl-Hirschman (calculat pe baza cifrei de afaceri) nu relevă o concentrare semnificativă economică în sectoarele economice ale județului Cluj cu excepția sectorului utilităților unde se identifică o concentrare moderată. Rezultă că judeţul Cluj oferă un peisaj economic puternic concurenţial, care creează un potenţial de creştere semnificativ, dar şi un risc de finanţare diminuat. Existenţa unei concurenţe semnificative în economia judeţului este totodată o posibilă explicaţie pentru şomajul extrem de scăzut la nivel judeţean, de numai 2,3 la sută comparativ cu procentul de 4,9 înregistrat la nivel naţional.

Din punct de vedere a cifrei de afaceri, cel mai mare sector din județ este cel al comerțului cu ridicata și amănuntul (38 la sută), industria (22 la sută), sectorul construcțiilor (10 la sută), transport (8 la sută), intermedierea financiară și informatică și comunicații (cu câte 7 la sută).

Credite și depozite

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Românei, la finele anului 2015, valoarea totală a creditelor a fost de 10,9 miliarde lei în timp ce valoarea totală a depozitelor 12,9 miliarde lei. Existând premise economice mai favorabile comparativ cu alte judeţe, nivelul creditelor restante a fost la aceiaşi dată unul redus, respectiv 6,35 la sută comparativ cu nivelul de 9,25 la sută înregistrat la aceiaşi dată la nivel naţional. Cele mai multe credite în judeţul Cluj au fost acordate populaţiei, respectiv 5,7 miliarde lei, companiile beneficiind de 4,8 miliarde lei. Sursa principală a depozitelor o constituie tot populaţia, cu 7,5 miliarde lei faţă de numai 3,5 miliarde lei cât este aportul companiilor nefinanciare. În condiţiile în care populaţia judeţului Cluj reprezintă cca. 3,2 la sută din populaţia ţării, creditele acordate populaţiei judeţului reprezintă 5,27 la sută din total, iar depozitele populaţiei 5,09 la sută. Zona Bucureşti Ilfov concentrează 34,71 la sută din creditele populaţiei şi 35 la sută din depozite în condiţiile în care populaţia zonei capitalei depăşeşte cu puţin 11,1 la sută din total.

Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) este un indicator care măsoară gradul de concentrare dintr-o anumită piață, acesta luând în considerare distribuția mărimilor relative ale firmelor dintr-o anumită ramură. Acesta ia valori apropiate de 0 atunci când pe o piață operează un număr ridicat de firme, cu dimensiune asemănătoare şi atinge un nivel maxim de 100 la sută când un segment este controlat de o singură companie. HHI se majorează pe măsura diminuării numărului de companii, dar şi pe fondul creşterii disparităților dintre dimensiunile firmelor. Conform clasificării efectuate de Divizia Antitrust a Departamentului de Justiție al SUA, o piață este considerată „puternic concentrată” în cazul în care HHI înregistrează un nivel mai mare de 25 la sută, în timp ce pentru valori cuprinse între 15 la sută şi 25 la sută ramura respectivă este considerată a fi „moderat concentrată” (U.S. Department of Justice and Federal Trade Commission, Horizontal Merger Guidelines, august 2010). Indicele reflectă gradul de concentrare economică.

Articole pe aceeași temă:

Clujul ia faţa Timişoarei

Vedere din Timișoara de la regizorul Florin Iepan: „Clujul este un oraș participativ și o zonă importantă pentru dezbatere”

Ce-i lipseşte Clujului pentru a evolua pe termen lung

De ce e astăzi Clujul „fruncea” provinciei

Cum se vede Clujul de la Iași: E-o cale-atât de lungă…


Publicitate

Postaţi un comentariu