Delir de iarnă: cormoranii străini înfulecă peștii de pe Someș

Foto: Dan Bodea

Pe cursul Someșului Mic de ani buni clujenii pot admira un veritabil spectacol hibernal. Atunci când temperaturile scad, cursul de apă încremenește sub ghețuri. Apoi răsare soarele și apa începe să „fiarbă”. Indiferent de vreme însă, Someșul își primește an după an oaspeții. Rațe sălbatice, cormorani, lișițe, sau găinușe de baltă, uneori câte o egretă rătăcită, toate sunt parte integrantă a unui spectacol ce merită admirat. Sau nu? Ceea ce pentru oamenii de rând, sau specialiști în ornitologie reprezintă o atracție, pentru pescari este un veritabil coșmar. În cazul lor sintagma – iarna nu-i ca vara, are acoperire perfectă. E mai greu și poate chiar mai puțin spectaculos să pescuiești la copcă, pe când vara… Poate tocmai lipsa activității lor preferate, sau poate teama că la venirea primăverii bălțile și lacurile vor fi fost pustiite, i-a făcut pe pescarii clujeni să declare război cormoranilor.

Mobilizare generală

A fost suficientă o singură postare a unui pescar, pe Facebook, pentru ca întreaga comunitate să facă front comun, împotriva dușmanului de sezon – cormoranul. Instigare la exterminare, idei demne de Agatha Christie și în general sentimentul de revoltă, i-a trezit din amorțirea hibernală. Cormoranul nu e specie autohtonă, trebuie exterminată, pentru că ne mănâncă peștele din râuri și lacuri, tună într-un cor pescarii clujeni. ”Noi nu o să mai avem ce pescui pentru că pasărea asta, cormoranul, e protejat prin lege. Adică noi care ne-am făcut permis de pescuit suntem fraieri. Au mai rămas lacurile din Gheorgheni, Beliș și Tarnița, unde încă n-au ajuns păsările astea, dar ca să pescuim acolo trebuie să mai plătim o taxă”, spune revoltat Ionuț B., pescar amator, și membru al Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Cluj. ”Someșul a fost mereu o problemă. În puținul timpul liber pe care îl avem nici nu ne putem bucura de pescuit, sau de câteva capturi. Ba e apa mare, ba se curăță Someșul și vine buruiana pe apă, ba cormoranii acum. Păcat că avem ape destule, dar sunt fără pește, că îi mănâncă ăștia pe toți”, a mai spus Ionuț. Alți pescari sunt și mai vehemenți.

„Eu nu înțeleg de ce nici un pescar nu încearcă să încalce legea și să mai elimine din cormorani. Există și metode subtile. Albitură injectată pe mal, lațuri și alte capcane pentru ei. Apoi aș fi curios să văd cine ar investiga moartea unui cormoran, când lor nu le pasă dacă moare un om. Trebuie să supraviețuim, căci altfel nu avem de ales”, a postat pe o pagină de socializare Fabian R. Alți fani ai pescuitului au studiat fenomenul și au descoperit ”metode legale” de exterminare. „Doar cormoranul de talie mare este protejat de lege, de câțiva ani. Nu e nici liber la vânătoare. În celelalte țări europene în astfel de cazuri se face cerere specială, motivată, și se aprobă acțiuni împotriva lor. Eficiența acțiunilor însă, s-a dovedit minoră. Populația lor, pe plan mondial, este în creștere destul de alarmantă și există discuții, pe plan european și mondial în privința măsurilor care ar putea fi luate. Măsurile actuale se referă în special la împiedicarea înmulțirii lor, prin distrugerea cuiburilor sau a ouălor”, explică Mihai Vasilescu. ”Trebuie luată legătura, la nivel național, cu toate asociațiile de pescuit și elaborat un plan de gestionare a efectivelor de cormorani pentru minimalizarea impactului tot mai mare al cormoranilor asupra efectivelor piscicole, pescuitului și acvaculturii. Asociațiile de pescari sunt forumul tutelar care ne reprezintă pe noi pescarii și ei trebuie să facă demersurile legale pentru a nu mai fi pustiite râurile și lacurile”, a adăugat și Daniel C.

Foto: Dan Bodea

Disperați, pescarii au amenințat Guvernul

Conflictul dintre pescarii clujeni și cormorani datează de ceva vreme. Războiul rece dintre cele două tabere și-a atins apogeul în primăvara anului trecut când Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi (AJPS) Cluj a cerut Guvernului să acorde despăgubiri după ce lacurile au ajuns să fie depopulate de puieţii de peşte din cauza cormoranilor, aceste păsări “criminale” protejate de lege, în caz contrar ameninţând cu acţionarea în instanţă a executivului. Reprezentanții AJPS Cluj și-au motivat acțiunea îndreptată împotriva Guvernului spunând că păsările din această specie se hrănesc aproape exclusiv cu peşte, un exemplar matur consumând între 3 şi 5 kilograme de peşte pe zi, cu precădere puiet, peşti mici, pe care îl ia din lacuri și râuri.

Reprezentanții pescarilor clujeni spun că pagubele făcute de cormorani sunt însemnate, iar proprietarii de lacuri piscicole întâmpină greutăţi extrem de mari din cauza coloniilor mari de cormorani, care se ridică până la 100 de exemplare. În urmă cu 20 de ani cormoranul era pe cale de dispariţie şi a ajuns să fie protejat de lege, prin urmare nu poate fi vânat. Între timp, specia s-a revigorat numeric, astfel încât a devenit o problemă, în special în această parte a Transilvaniei. Păsările îşi fac cuiburi în zona lacurilor, în arbori sau sălcii mari şi se hrănesc aproape exclusiv cu peşte, din speciile crap, caras, clean, babuşcă, roşioară, sau scobar. Pescarii spun că aproape toate lacurile din judeţul Cluj sunt afectate, printre acestea numărându-se cele de la Ciurila, Ţaga, Geaca, Jucu, Câmpeneşti, dar şi râul Someş.

„Cormoranii sunt precauţi, destul de fricoşi, şi nu acceptă prezenţa oamenilor în apropiere. Dar acum nu au de ales, pentru că de acolo de unde vin ei, din nord, apele sunt înghețate, iar aici îşi găsesc hrană”, explică ornitologul Nagy Attila.

Păsări nesuferite

Cormoranii sunt o familie de păsări acvatice care fac parte din ordinul Pelecaniformes. Ele trăiesc și își cresc puii în colonii și uneori ating dimensiuni considerabile. Denumirea de „cormoran” provine din limba latină „corvus marinus“, în traducere „Corb de mare”. Cormoranii trăiesc pe coastele mărilor dar și în apropierea unor bălți sau râuri înconjurate de vegetație. Sunt păsări care consumă o cantitate foarte mare de pește. Tocmai din această cauză nu sunt agreate de pescari, dar și pentru că uneori rup plasele de pescuit. În afară de pești consumă melci, moluște, crustacei, viermi și cefalopode mici.

„Da sunt dăunători, mănâncă foarte mult pește, sunt nesuferiți, dar nu se pune problema ca pescarii să încerce să scape de cormorani. Aceste păsări sunt protejate de normative europene și nu se poate face nimic în acest sens. Cormoranii ajung pe Someș pentru că ei vin din nordul Europei, acolo unde pe vremea asta apele sunt fie înghețate, fie foarte reci, pe când aici găsesc râuri și lacuri cu apă caldă. Asta îi atrage la noi. E loc pentru toate vietățile pe pământ, nu putem să-i împușcăm”, Dan Păvăloiu, realizator emisiunea Natură și aventură și militant pentru protecția animalelor.


Publicitate

2 Comentarii

  1. flori spune:

    Nu aveti decat sa repopulati beltile si raurile cu puieti.

  2. Tiberiu spune:

    Mari iubitori de natura si pescarii astia ce sa zic ! Acum cand a inghetat tot Nordul si pasarile au nevoie de ajutorul nostru ,noi sa le dam alice…frumos ! Probabil ar fi corect ca guvernul sa le dea despagubiri pentru repopularea raurilor cu puieti si pana cresc acestia mari pescarii sa se apuce de sah oricum eu nu vad pescuitul un sport comparandu-l cu schiul……..

Postaţi un comentariu