Analiză. De ce nu tuturor le place jazz-ul?

Educația muzicală este îngrădită încontinuu de motive financiare

Un sondaj realizat de IRES despre relația românilor cu muzica arată că primii trei artiști preferați sunt Andra (7%), Irina Loghin (4%) și Petrică Mîțu Stoian (3%). Pe scurt, românii preferă mai mult muzica pop și muzica populară. Cât despre Mîțu Soian – cea mai neașteptată apariție din top, acesta cântă despre bani, tinerețe trecută și timpul petrecut cu mândre înainte sau după consumul de licoare de prune. Dacă topul e problematic, atunci și faptul că la egalitate cu 1%, se situează o paletă eterogenă de artiști precum Metallica, Ion Dolănescu, Eminem, Pink Floyd, Mirabela Dauer sau Salam e la fel de problematic.

Eva Hristu Udrea, profesor la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță“ din Cluj, afirmă că un astfel de top nu ar trebui să surprindă pe nimeni, mai ales că pe tot globul în topul preferințelor nu se află muzica simfonică și cea adiacentă acesteia. Mai mult, cultivarea unui gust muzical este condiționată de un cumul de factori, printre care cei mai importanți ar fi tradiția culturală a unui popor, cultura vocațională, dar și aspectul financiar. Din punctul său de vedere, nivelul educației muzicale a românilor trebuie explicat pornind de la faptul că „totul este legat de situația materială a cetățenilor și de faptul că oferta educațională ar trebui mai bine gestionată pornind de la nivelul național“. În opinia profesorului clujean, deși lucrurile au luat o întorsătură mai favorabilă după 1990, oferta muzicală diversificându-se considerabil, încă mai sunt multe de făcut. „Educația muzicală este în continuu îngrădită din motive financiare. Pentru a avea o deprindere în acest sens, unui elev aceasta ar trebui să îi fie mai întâi oferită într-un cadru instituțional. De pildă, în Cluj, Filarmonica nu are încă o clădire, iar într-un oraș cu pretenții culturale, acest lucru e problematic, mai ales că se investește mult în muzica de larg consum, însă foarte puțin în muzica simfonică“, a afirmat Udrea. În fine, „cum să ridici nivelul local al gustului muzical, dacă o bună parte dintre tinerii pregătiți în acest domeniu sunt nevoiți să plece din cauza lipsei de oportunități pentru a-și pune la lucru cunoștințele deprinse“, a mai adăugat Eva Udrea.

Pornind de la faptul că gustul pentru muzică reprezintă un atribut social (mai degrabă decât unul pur subiectiv) merită aruncat un ochi și asupra contextului general al raportului pe care românii îl întrețin cu muzica, iar alte câteva rezultate ale sondajului pot fi folositoare pentru a completa această imagine. De pildă, 73% dintre cei intervievați ascultă aceeași muzică de ani de zile, zilnic, iar săptămânal 32% dintre români ascultă între 4 și 8 ore de muzică. În ceea ce privește educația muzicală lucrurile se nuanțează în sens negativ, deoarece doar 10% dintre români știu să cânte la un instrument, iar 78% dintre acești au au învățat să facă asta doar în urma unor studii în instituții de specialitate. Muzica populară conduce în topul preferințelor cu 55% ca primă opțiune, urmată de muzica ușoară și pop-ul românesc. În topul festivalurilor românești se află Untold (11%), Cerbul de Aur (6%) și Neversea (5%). Legat de gustul pentru muzica clasică, George Enescu conduce detașat în topul preferințelor (64%), deși 89% dintre respondenți declară că nu au participat niciodată la festivalul George Enescu.

Sociologul Adrian Hatos de la Universitatea din Oradea a comentat sondajul IRES pornind tocmai de la dimensiunea socială a gusturilor:

„Gusturile muzicale, gusturile artistice în general, sunt puternic corelate cu poziția socială a unei persoane descrisă prin nivelul de instrucție, prin ocupație și prin venituri. De fapt, a face parte dintr-o anumită categorie de status – plasată pe o anumită poziție de respectabilitate – presupune și capacitatea de a face alegeri muzicale potrivite, care se educă în timp. Cu cât poziția e mai înaltă cu atât alegerile sunt mai sofisticate, rezultat al unei educații mai îndelungate. Gustul popular este cel mai puțin educat în timp ce gustul sofisticat este unul mult exersat. Gustul erudit tinde să fie mai nelocalizat, chiar dacă mai restrâns în timp ce cel popular determină preferința pentru anumite stiluri locale. Această corelație este întărită de faptul că practicile de consum au și o valoare identitară – mai ales prin evenimentele sociale“, spune Hatos.

Mai mult, promovarea intensivă în spațiul public al unui tip de muzică în detrimentul altuia modelează gusturile unui grup social.

„Pe scurt, referitor la sondajul IRES; majoritatea subiecților sondajului ascultă muzică în mașină sau acasă, ca zgomot de fond, iar alegerea postului de radio e în funcție de genul muzical preferat. Aceasta este o alegere individuală dar care reflectă fenomenul social al gustului. Și exprimă poziția socială a celui care alege. De aici încolo preferințele particulare, pentru un anumit cântăreț sau altul sunt rezultatul sintezei dintre promovarea determinată de interese comerciale ale unor artiști sau ale altora și recepția personală sau în microgrupul din care face parte fiecare. E greu să spui că Andra e cea mai bună cântăreață din România, dar probabil este una dintre cântărețele cele mai bine promovate și difuzate în media românească“, a mai declarat sociologul.

Solistul de muzică populară, Petrică Mîțu Stoian s-a declarat plăcut surprins să afle că este pe locul trei, spunând că:

„Mă onorează acest loc trei, mai ales având în vedere că pe primele două locuri se situează două mari artiste ale României, Andra și Irina Loghin. Publicul este acela care te așează acolo unde îți este locul, iar asta mă bucură“, a declarat Mîțu Stoian.

Pop-ul cucerește mapamondul

Preferința românilor pentru muzica comercială nu este deloc neobișnuită în context global, unde muzica pop conduce în preferințele americanilor, spaniolilor și australienilor. Conform portalului de statistică, Statista, gustul ibericilor pentru muzică, așa cum arată un sondaj de opinie din 2017, relevă o apetență pentru muzica pop (16.69%), muzica rock (12.83%), muzica dance (8.94%) și cea clasică (8.03%). Același site a făcut și o analiză a preferințelor muzicale ale americanilor, pe categorii de vârstă, iar rezultatele sondajului arată că în 2017, 57% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani preferă tot muzica pop. Sondajul a relevat o schimbare de preferințe în ultimii ani, deoarece în 2012 pe primul loc în preferințele americanilor se situa muzica country (populară) preferată de 27.6% dintre ei. Nici australienii nu stau mai bine în materie de gusturi muzicale, dacă ne luăm după statisticile ARIA (agenție de clasificare a consumului de muzică în Australia) ce arată că cele mai cumpărate și ascultate albume în 2018 aparțin tot categoriei pop: Divide (Ed Sheeran), Beautiful Trauma (Pink) și Reputation (Taylor Swift).

Dacă americanii par destul de conformiști, atunci britanicii apar mai degrabă conservatori în materie de muzică. Conform unui sondaj realizat de Deezer și comentat pe Buisness Insider, aprox. 60% dintre britanici se declară prinși în rutina muzicală după vârsta de 30 de ani, când conform aceluiași studiu, gustul pentru explorarea de noi orizonturi muzicale scade semnificativ, dorința pentru noutate muzicală păstrându-se doar în cazul a 25% dintre englezi. Totuși, oferta muzicală este cât se poate de variată și consistentă, iar în cazul a 47% dintre respondenți, lipsa de timp este principalul factor al paraliziei muzicale, explicabilă pornind și de la faptul că creierul nostru este foarte susceptibil gratificărilor nostalgiei muzicale (capacitatea muzicii de a evoca amintiri sau situații trecute).

Că muzica ne seduce mai ales când suntem tineri, acesta nu mai este un secret pentru nimeni, iar o analiză din New Yorker a datelor oferite de Spotify pentru SUA demonstrează că vârsta la care muzica are cel mai puternic impact asupra noastră este de 13 ani în cazul fetelor și 14 ani în cazul băieților. Mai mult, se pare că o stabilizare a gusturilor muzicale se produce deja de la 20 de ani, gustul pentru variațiune și explorare muzicală scăzând vertiginos după 30 de ani. Corelând acest moment al impresiei celei mai puternice cu preferințele actuale, a rezultat că cea mai ascultată piesă printre femeile de 35 de ani este That’s the way love goes (Janet Jackson), iar cea mai ascultată printre femeile de 69 de ani este Pretty woman (Roy Orbinson). În cazul bărbaților de 38 de ani conduce detașat Truly, Madly, Deeply (The Cure), pe când cei de 72 de ani preferă I can’t stop loving you (Ray Charles).

În concluzie, chiar dacă gusturile românilor nu sunt neapărat cele mai alese, acestea sunt totuși în ton cu vremurile. Consumul masiv de muzică comercială denotă o globalizare a muzicii pop în detrimentul altor genuri de muzică. În România, dincolo de responsabilitatea individuală față de consumul muzical, rămâne problematică inexistența unor funcționabile contexte instuționale și politici naționale care să încurajeze cultivarea și dezvoltarea unor deprinderi și gusturi muzicale mai diverse.

Distribuie:

Postaţi un comentariu