Cum şi când sunt sărbătorite alte Zile Naţionale, în lume

Probabil că cea mai cunoscută Zi Naţională din lume este cea a Statelor Unite, Ziua Independenţei (Independence Day), de pe 4 Iulie (Fourth of July).

Ce înseamnă Ziua Naţională, pentru o ţară? De cele mai multe ori, este “data naşterii” acelei ţări, orice ar însemna asta. Poate fi vorba despre o zi în care naţiunea respectivă şi-a recăpătat libertatea, independenţa – majoritatea ţărilor sărbătoresc o astfel de zi, în care s-au eliberat de colonialism sau de comunism, de exemplu.

Cum sunt stabilite Zilele Naţionale

Unele, precum Statele Unite ale Americii, dar şi alte ţări, aniversează eliberarea de sub Imperiul Britanic, altele, victoria împotriva francezilor, italienilor sau portughezilor. Altele marchează o revoluţie, sau întregirea ţării, de Ziua Naţională. Excepţiile de la aceste reguli sunt puţine – Thailanda are ca principală sărbătoare ziua de naştere a regelui (la fel stau lucrurile şi în alte state mornahice), Spania – ziua în care Columb a descoperit America, iar Ziua Portugaliei este cea a morţii poetului naţional, Luis de Camoes, decedat în 1580. În Groenlanda, Ziua Naţională este 21 iunie, cea mai lungă zi a anului. Alte ţări au chiar mai multe astfel de sărbători – Ungaria are trei, iar Malta, cinci.

La polul opus, două ţări nu au nicio Zi Naţională oficială – Danemarca şi Marea Britanie. Totuşi, britanicii sărbătoresc în fiecare an, cu mare fast, ziua reginei, organizată de obicei în a doua sâmbătă din luna iunie. Despre Marea Britanie circulă şi o glumă: regatul nu are nevoie de o zi naţională, pentru că este responsabil direct pentru sărbătorile multor altor ţări, care marchează independenţa faţă de britanici. Totodată, situaţia Marii Britanii este puţin neobişnuită, întrucât aceasta este formată din patru state non-suverane: Anglia, ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord – fiecare cu sărbătorile proprii. De asemenea, Danemarca marchează ziua semnării Constituţiei, 5 iunie, dar fără a fi sărbătoare oficială.

Marea Britanie nu are o Zi Naţională oficială,   însă englezii sărbătoresc ziua reginei - de Queen's Day are loc o paradă,   iar manifestările sunt conduse de familia regală. Fiecare ţară din Regatul Unit are un sfânt patron şi protector,   a cărui zi o sărbătoreşte

Marea Britanie nu are o Zi Naţională oficială, însă englezii sărbătoresc ziua reginei – de Queen’s Day are loc o paradă, iar manifestările sunt conduse de familia regală. Fiecare ţară din Regatul Unit are un sfânt patron şi protector, a cărui zi o sărbătoreşte

Cea mai verde sărbătoare

În Irlanda, Ziua Naţională este 17 martie, când este comemorată moartea Sfântului Patrick, sfântul patron al ţării. Între timp, însă, această sărbătoare a depăşit graniţele Irlandei şi s-a transformat într-o celebrare a spiritului irlandez, în general. De fapt, poate fi numită cea mai mare “Zi Naţională” din lume, iar simbolurile sale sunt deja arhicunoscute: trifoiul şi culoarea verde. Chiar dacă nu este oficial recunoscută ca sărbătoare publică, în Irlanda de Nord, parte componentă a Marii Britanii, Saint Patrick este zi liberă şi este marcată cu mare fast, în toată lumea, cu parade fastuoase şi multă bere.

“Oricine vrea să fie irlandez de Saint Patrick” - toată lumea este de acord cu această expresie. În toate colţurile lumii unde există comunităţi de irlandezi,   pe 17 martie sunt organizate parade fastuoase,   cu spiriduşi şi trifoi,   şi petreceri pline de veselie.

“Oricine vrea să fie irlandez de Saint Patrick” – toată lumea este de acord cu această expresie. În toate colţurile lumii unde există comunităţi de irlandezi, pe 17 martie sunt organizate parade fastuoase, cu spiriduşi şi trifoi, şi petreceri pline de veselie.

Prima paradă de Sfântul Patrick s-a organizat pe teritoriul Statelor Unite, la Boston, în 1737, iar la New York, în 1756, a avut loc şi cea mai mare paradă organizată cu această ocazie.

În această zi, totul devine verde, de la mâncare şi băutură, până la accesorii pentru copii, animale de companie şi maşini. Toţi irlandezii se îmbracă în verde, iar simbolul principal, trifoiul, apare peste tot – iar asta se întâmplă şi la New York, Londra, Viena, Ottawa, Moscova, Tokyo sau Sydney, ca şi la Dublin, unde are loc parada “principală”. Aceasta este condusă de primar, care este amfitrionul uriaşului carnaval şi merge într-o caleaşcă trasă de cai negri.

Cei mai importanţi şefi de stat respectă ziua Sfântului Patrick: regina Elisabeta a II-a oferă un buchet de trifoi simbolic regimentului ei irlandez, respectând o tradiţie veche de 150 de ani, iar Barack Obama a purtat o cravată verde la întâlnirea cu premierul irlandez. În aceeaşi zi, fântânile de la Casa Albă au devenit verzi, lucru deloc neobişnuit pentru data de 17 martie. Şi în Londra, apa fântânilor din Trafalgar Square devine verde, ca şi apele râului din Chicago, care se colorează cu o vopsea vegetală, timp de câteva ore.

Tequila, sombrero, Cinco de Mayo

O altă sărbătoare, asemănătoare cu Saint Patrick, este Cinco de Mayo. Şi aceasta se celebrează în Statele Unite mai vizibil decât oriunde altundeva, în ciuda faptului că aparţine unei alte culturi – în acest caz, este o sărbătoare mexicană. Este vorba despre data de 5 mai, dată la care se aniversează victoria poporului mexican asupra trupelor franceze trimise de Napoleon al III-lea. Cu toate că Mexicul sărbătoreşte pe 16 septembrie declararea independenţei faţă de Spania în 1810, Cinco de Mayo este sărbătoarea care a depăşit de mult graniţele Mexicului şi care întruchipează spiritul mexican.

În această zi, familiile şi prietenii se reunesc şi petrec în cinstea evenimentului, iar “gringos” (străinii) sunt incluşi în sărbătoare, cu multă căldură şi prietenie. Americanii au adoptat această sărbătoare, ca şi pe cea de Saint Patrick: atât doar că berea a fost înlocuită cu tequila, iar simbolurile principale sunt acum pălăriile sombrero, florile din hârtie creponată în culorile drapelului mexican (verde, alb şi roşu), iar din meniu nu pot lipsi chili, fajitas şi tacos.

Fourth of July
Probabil că cea mai cunoscută Zi Naţională din lume este cea a Statelor Unite, Ziua Independenţei (Independence Day), de pe 4 Iulie (Fourth of July). Americanii celebrează în această zi “Declaraţia de Independenţă” de pe 4 iulie 1776, când Uniunea şi-a declarat independenţa faţă de Marea Britanie.

“Declaraţia” este, practic, actul de naştere a unei noi naţiuni care a devenit, în timp, un simbol al libertăţii pentru întreaga lume: libertatea cuvântului, a religiei şi respectul pentru drepturile fundamentale ale fiecărei persoane. Documentul a fost conceput de Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Americii, cu unele modificări aduse de John Adams şi Benjamin Franklin.

sua 3

Ziua Independenţei a fost sărbătorită pentru prima dată oficial în statul Massachussetts, în 1781, iar de-atunci, familiile de americani marchează acest eveniment oriunde s-ar afla, în orice colţ al lumii.

În mod tradiţional, Ziua Independenţei este sărbătorită cu focuri de artificii, parade, picnicuri, grătare, carnaval, jocuri de baseball, dar şi cu discursuri politice şi ceremonii.

Căderea Bastiliei

La fel de celebră este o altă sărbătoare naţională în luna iulie, dar pe data de 14: pentru francezi, data de 14 iulie marchează luarea cu asalt, în anul 1789, a închisorii Bastilia, un moment istoric ce a marcat întemeierea statului francez modern. În acelaşi an, în luna august,   Adunarea Naţională Franceză adopta “Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, un document care stipulează încă de la primul articol că “Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi”. Pe baza acestei declaraţii a fost înfiinţată prima republică franceză, în septembrie 1792. Abia un secol mai târziu, la 1880, 14 iulie a devenit Ziua Naţională a Franţei, fiind sărbătorită de atunci cu o paradă impresionantă şi focuri de artificii.

Anul acesta, la Paris, la parada militară a fost prezent şi un detaşament de militari români, printre care s-au numărat şi studenţi ai Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”. La paradă au participat aproape 70 de ţări, iar preşedintele Franţei a marcat împlinirea unui secol de la începutul Primului Război Mondial.

Sărbătoare nemţească

Tot cu petreceri în aer liber (şi multă bere) sărbătoresc şi nemţii Ziua Naţională, pe 3 octombrie, celebrând reîntregirea ţării, după căderea Zidului Berlinului. Zidul a căzut, oficial, pe 9 noiembrie 1989, când Consiliul de miniştri est-german anunţase că orice cetăţean al RDG putea să treacă liniştit frontiera în Berlinul occidental, prezentând doar un act de identitate.

Data de 3 octombrie este cunoscută,   la nivel mondial,   ca Ziua Unităţii Germane,   aceasta fiind sărbătoarea naţională a Republicii Federale Germania,   care a fost adoptată după reunificarea politică,   legislativă,   teritorială şi administrativă a Germaniei.

Data de 3 octombrie este cunoscută, la nivel mondial, ca Ziua Unităţii Germane, aceasta fiind sărbătoarea naţională a Republicii Federale Germania, care a fost adoptată după reunificarea politică, legislativă, teritorială şi administrativă a Germaniei.

Reunificarea Germaniei a devenit oficială pe 3 octombrie 1990, când RFG, RDG şi cele patru puteri care împărţiseră Germania (SUA, Marea Britanie, Franţa şi URSS) au încheiat aşa-numitul tratat „Doi plus patru”.

Astăzi, nemţii sărbătoresc această zi cu un festival, în jurul Porţii Brandenburg, care durează de obicei 3 zile şi găzduieşte scene cu muzică live, stand-uri cu bere şi răcoritoare, mâncare sau dulciuri, dar şi activităţi distractive pentru întreaga familie.

Spaniolii sărbătoresc Ziua naţională (Fiesta Nacional de Espańa sau Día de la Hispanidad) pe 12 octombrie, aniversând momentul în care Cristofor Columb a păşit, pentru prima oară, pe pământ american. Regele şi alţi oficiali participă la o paradă militară în Madrid, iar forţele aeriene fac diverse acrobaţii în onoarea zilei naţionale, sub privirile mulţimii

UK2

Cine, când, de ce sărbătoreşte Ziua Naţională în Europa

Albania – Albanezii sărbătoresc Ziua Independenţei (Ziua Steagului Albanez), aniversând data de 28 noiembrie 1912, când şi-au câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman.

Austria – Ziua naţională aniversează momentul în care Austria şi-a declarat neutralitatea permanentă, după ce trupele aliate au părăsit ţara (26 octombrie).

Belarus – Ziua Independenţei se sărbătoreşte pe 3 iulie, aniversând eliberarea capitalei Minsk de trupele germane în 1944. Pe 25 august 1991, bieloruşii aniversează independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

Bosnia şi Herţegovina – Ziua naţională este pe 25 noiembrie, marcând independenţa faţă de Croaţia din 1943. Pe 1 martie se aniversează independenţa faţă de Iugoslavia, câştigată în 1992.

Bulgaria – Ziua Eliberării marchează recunoaşterea independenţei statale faţă de Imperiul Otoman prin Tratatul de la San Stefano din 3 martie 1878.

Cehia – Cehii sărbătoresc ziua întemeierii statului după eliberarea de sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar din 28 octombrie 1918.

Croaţia – Croaţii aniversează, ca sărbătoare naţională, ziua de 8 octombrie 1991, când Parlamentul croat a votat o rezoluţie cu privire la relaţiile cu Iugoslavia; independenţa fusese votată pe 25 iunie 1991.

Grecia – pe 25 martie este Ziua Independenţei, aniversând momentul declanşării în 1821 a războiului antiotoman de independenţă. Ziua a fost aleasă intenţionat să coincidă cu Bunavestire.

Elveţia – 1 august – înfiinţarea Confederaţiei Helvetice din 1291. A fost sărbătorită pentru prima dată la Berna în 1891 pentru a marca a 600-a aniversare. Este marcată cu parade cu lămpi de hârtie, focuri în aer liber, ridicarea steagului elveţian şi focuri de artificii.

Estonia – Ziua Independenţei, 24 februarie 1918 (faţă de Uniunea Sovietică).

Italia – 2 iunie este Ziua Republicii (Festa della Repubblica). Sărbătoarea aniversează referendumul constituţional din 2 iunie 1946, desfăşurat prin sufragiu universal şi în urma căruia poporul a decis, după încheierea celui de-al doilea război mondial, transformarea ţării în republică şi exilarea ultimului descendent al Casei de Savoia.

Letonia – Ziua Independenţei, 18 noiembrie (aniversează independenţa faţă de Uniunea Sovietică din 1918.)

Lituania – Şi lituanienii aniversează tot declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, din 1918, ca zi a independenţei, pe 16 februarie. Pe 11 martie 1990, Lituania şi-a recâştigat independenţa, tot faţă de Uniunea Sovietică.

Portugalia – Spre deosebire de alte popoare, portughezii nu sărbătoresc, de ziua naţională, un eveniment al istoriei politice. Ei comemorează moartea la 10 iunie 1580 a poetului naţional Luis de Camoes (1524-1580).

Republica San Marino sărbătoreşte independenţa faţă de imperiul Roman, care a avut loc în 3 septembrie, anul 301.

Rusia – Ziua naţională aniversează data de 12 iunie 1990, când Rusia şi-a declarat în mod oficial suveranitatea, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Serbia – 15 februarie, începutul revoluţiei din 1804.

Slovacia – Ziua Constituţiei, 1 septembrie. Slovacii sărbătoresc şi ziua de 29 august, pentru a marca insurecţia antinazistă a rezistenţei slovace din 1944.

Slovenia – Slovenii celebrează pe 25 iunie Ziua Independenţei, aniversând despărţirea de Iugoslavia din 1991.

Ucraina – Ucrainenii sărbătoresc pe 24 august Ziua Independenţei, aniversând desprinderea de Uniunea Sovietică din 1991. Se mai sărbătoreşte ziua de 22 ianuarie 1918, cea în care Ucraina şi-a declarat pentru prima oară independenţa faţă de Rusia Sovietică, ca Ziua Unităţii.

Ungaria – Sărbătoarea Sfântului Ştefan din 20 august este una dintre zilele naţionale. Maghiarii mai sărbătoresc 15 martie, când comemorează începutul revoluţiei de la 1848, şi data de 23 octombrie, sfârşitul tranziţiei de la comunism la democraţie.

SUA1

În lumea largă, în afara Europei

Australia – 26 ianuarie, Ziua Australiei, în amintirea datei fondării primei colonii penale britanice la Sydney Cove, în Port Jackson, în 1788.

China – 1 octombrie 1949, fondarea Republicii Populare Chineze.

Cuba – Ziua naţională a Cubei marchează Triumful Revoluţiei din 1 Ianuarie 1959.

Fiji – are ca zi naţională oficială Queen’s Day, pe lângă 10 octombrie, dată la care în 1970 şi-a declarat independenţa faţă de Marea Britanie.

Israel – Ziua Independenţei, pe 14 mai, aniversează Declaraţia de Independenţă din 1948.

Japonia – pe 11 februarie se sărbătoreşte Ziua Înfiinţării Naţionale, care are în centru înscăunarea primului împărat, Jimmu, undeva în jurul secolului al 7-lea înainte de Hristos.

Thailanda – ziua regelui, 5 decembrie.


Publicitate

Postaţi un comentariu