Cum e să fii consilier local şi cam cum se fac jocurile în Consiliul Local Cluj-Napoca

Să fii consilier local, chiar într-un oraş precum Cluj-Napoca, nu pare mare lucru, nici din punct de vedere al puterii politice, nici din punct de vedere al retribuţiei legale. Şi, totuşi, mulţi oameni politici îşi doresc foarte mult un astfel de post. Poate pentru influenţa pe care pot să o aibă, poate pentru informaţiile la care altfel n-ar prea avea acces, poate pentru faptul că o astfel de funcţie poate constitui o rampă de lansare politică. Pentru că de alte lucruri care vin în contradicţie cu legea nici nu îndrăznim să amintim.

Ioan Bîldea este unul dintre cei mai activi politicieni clujeni şi, până la un punct, a fost foarte critic cu municipalitatea clujeană. El a fost consilier local din 2014 până în 2016, dar, deşi a fost foarte activ, nu şi-a mai găsit un loc pe lista consilierilor PNL Cluj, partid din care face parte şi unde este copreşedinte la organizaţia de tineret.

Acum, din afară oarecum, el ne spune cam cum e să fii consilier local şi cam cum se fac jocurile în Consiliul Local Cluj-Napoca.

„Eu ştiam despre ce e vorba, pentru că am deţinut funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale de tineret a PNL de prin 2009 şi m-am interesat foarte mult despre atribuţiile unui consilier local şi am activat politic în opoziţie vizavi de conducerea municipalităţii mulţi ani, am studiat cât am putut activitatea CL, citeam ordinele de zi, mă documentam pe marginea subiectelor mai sensibile. Când am intrat în CL nu a fost ceva nou, am mers ani la rând înainte la şedinţele de CL. În schimb, odată ce am intrat în CL, primul lucru pe care l-am observat a fost lentoarea, speram să meargă lucrurile în viteză, dar am văzut cât de multă documentaţie şi ce complicat merg lucrurile, câţi paşi trebuie făcuţi înaintea unei hotărâri de CL. Am intrat în 2014, când lucrurile mergeau spre o fuziune cu PDL şi am intrat câteva luni în opoziţie, după care fuziunea ne-a adus în postura de a deţine majoritatea”, spune Bîldea.

Cum e să fii când în opoziţie, când la putere? Într-un fel, e bine oriunde: „În opoziţie poţi să fii mult mai acid vizavi de activitate, dar odată ce ai ajuns la putere, porţi şi tu responsabilitatea. Adică, trebuie să te implici mult mai mult în realizarea diferitelor hotărâri de CL, să ai idei despre ele, să ai argumente, să cunoşti argumentele care au stat la baza iniţierii lor. Personal, am văzut că în opoziţie, foarte multe idei pe care le-am promovat au mers mai greu prin aparatul executivului, odată ce am ajuns la putere, lucrurile au mers mult mai simplu şi multe dintre iniţiativele punctuale legate de oraş şi-au găsit rezolvarea. Asta a fost partea care mi-a plăcut şi care mi-a dat satisfacţie”.

Dar cine conduce de fapt într-un oraş? Primarul? Partidul care face majoritatea? Şi câtă putere are un consilier local, cât de mult poate el influenţa lucrurile?

„Un consilier local are foarte multă putere. Dar depinde de el, dacă doreşte să se implice, dacă caută în jurul lui probleme, dacă merge în stradă alături de oameni. Poate să se implice foarte mult. Evident că lucrurile sunt mai simple atunci când eşti în postura unei majorităţi, pentru că în momentul acela propunerile tale sunt mai uşor preluate şi argumentele tale nu sunt atât de mult combătute. În opoziţie este mai complicat să-ţi impui proiectele sau soluţiile la diferite probleme. O idee, un proiect de hotărâre se supune unei dezbateri interne de partid, dacă e cazul, sau a grupului de consilieri şi se merge pe majoritate. Dacă majoritatea are o părere, o adoptă. Dar influenţa mare la nivelul CL Cluj-Napoca o are primarul. Primarul e cel care dă tonul şi ştie toate detaliile despre proiectele pe care doreşte să le promoveze şi se consultă cu consilierii, dacă sunt puncte slabe, erori sau chestiuni care trebuie corectate. Hotărârile ajung şi în comisiile de specialitate şi acolo se dezbat proiectele şi se găsesc argumentele pro sau contra. Dar primarul se consultă cu consilierii propriului partid sau ai alianţei, înainte de a lansa”, spune Ioan Bîldea, confirmând astfel faptul că, până la urmă, şedinţele de consiliu local sunt aproape o formalitate şi că proiectele de hotărâri care trec sau nu trec sunt stabilite anterior.

El ne-a vorbit şi despre experienţa sa nefericită, de a nu mai fi pus de propriul partid pe un loc eligibil. Ioan Bîldea consideră că e vorba de un accident în cazul său şi îi îndeamnă pe noii şi tinerii consilieri locali să fie cât mai activi.

„A fost o decizie a vechii structuri a PNL, o decizie pe care n-am înţeles-o, dar, având în vedere faptul că fac parte dintr-o organizaţie politică în care decizia este a majorităţii, m-am supus deciziei partidului. Nu m-am bucurat de nici un fel de explicaţie, n-am primit nici un fel de argument. A fost dorinţa conducerii interimare a vechii structuri a PNL. Eu le-aş recomanda tinerilor consilieri locali să fie cât pot de activi. Nu cred că în noua formulă a PNL vreunul dintre ei se va lovi de ce m-am lovit eu, să nu fiu inclus pe vreo listă, fără nici un fel de explicaţie. Nu cred că vor mai fi astfel de momente greu de înţeles. Eu le recomand tuturor să fie activi, să meargă pe teren, acolo unde sunt chemaţi să nu lipsească şi să încerce să se implice în absolut toate problemele care le sunt sesizate, pentru că dacă se implică, oamenii vorbesc despre ei şi o să apeleze cu mai multă încredere la ei”, explică Ioan Bîldea.

El mai spune că, în funcţie de activitatea din comisii, un consilier local câştigă doar între 450 şi 700 de lei lunar, că sunt multe şedinţe extraordinare care nu sunt retribuite, că ordinea de zi este de regulă foarte încărcată şi poate să ţină câteva ore, că un consilier local trebuie să-şi aloce câteva zile ca să citească toate proiectele din ordinea de zi dacă doreşte să fie pus la punct cu toate temele dezbătute în CL şi că, în plus, cam trebuie să-şi ia liber şi de la serviciu în ziua respectivă.

Bun, atunci de ce atâta bătaie pentru o astfel de funcţie atât de solicitantă şi aşa de slab plătită? „Cred că e o rampă de lansare spre alte poziţii publice, aşa e privită de mulţi oameni care nu înţeleg cu ce se mănâncă funcţia aceasta publică”.