Cum a evoluat bugetarea participativă la Cluj

Anul acesta bugetarea participativă a ajuns la etapa care cuprinde întreg oraşul. Acest proiect a debutat însă sub forma uni proiect pilot în 2013. Atunci locuitorii din Mănăştur erau chemaţi să îşi spună părerea despre problemele din cartierul lor şi să propună un proiect care să fie finanţat de primărie. În urma întâlnirilor şi dezbaterilor cel mai dorit proiect a fost reabilitarea cinematografului Dacia. Acesta a fost inaugurat anul trecut după o investiţie de aproape 3 milioane de lei.

După acest experiment reuşit, pentru că în 2015 Clujul a fost capitala Europeană a Tineretului, primăria a convertit acest proiect într-unul de bugetare participativă de tineret, numit Com’On Cluj-Napoca, şi care a fost derulat timp de doi ani. În cadrul său tinerii cu vârsta între 14 și 35 de ani puteau depune proiecte care să îmbunătăţească viaţa oraşului şi care să fie finanţate de primărie cu maxim 4.500 de lei. În fapt se intenţiona crearea unui portofoliu de 250 de proiecte pentru oraş. Au fost înscrise 451 de proiecte structurate pe cele șase priorități ale programului Cluj Youth 2015, respectiv Share Space, Share Culture, Share Work, Share Power, Share Joy, Share Vision.

În urma votului publicului au fost selectate 117 asemenea iniţiative, care au beneficiat de un buget total de 500.000 de lei pentru implementare. Între cele mai votate s-au numărat iniţiativa Musai-Muszáj, care avea ca obiectiv realizarea unui oraş cu adevărat multicultural şi multilingv prin organizarea de diverse flashmoburi şi dispute publice, proiectul Dance and Smile care marca 30 de ani de existență al Ansamblului Bogáncs din Cluj printr-un șir de manifestări culturale, Vatriom, proiect al artiştilor de la Famous care propunea crearea a opt costume de roboţi, din care doi pe catalige, care să susţină un spectacol, Horror Story – Teatru itinerant la Reactor sau reactivarea unor spaţii comerciale ca expoziţii.

În 2016 Com’On Cluj-Napoca a fost reluat, cu un buget puţin mai mic, de 445.000 de lei. Puteau concura echipe de tineri care locuiesc în Cluj-Napoca, tot cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Au fost depuse 163 de proiecte, din care doar 60 au fost selectate. Fiecare proiect putea beneficia de un buget de maxim 9.000 de lei, din care primăria suporta doar jumătate. Şi anul trecut tot cei de la Musai-Muszáj au obţinut cele mai multe voturi din partea publicului, cu proiectul lor de promovare a multilingvismului pe spațiile publicitare ale Primăriei și ale Companiei de Transport Public. De asemenea, prin bugetarea participativă Gara Mică a fost transformată timp de o lună într-un atelier funcţional pentru 15 artişti, acelaşi spaţiu găzduind şi proiecţii de film, teatru, guest lectures. Un alt proiect foarte votat şi de asemenea foarte vizibil a fost cel al „tramvaielor colorate” prin care vechile tramvaie ale Clujului au fost reîmprospătate vizual.

În 2017, bugetarea participativă a trecut la altă etapă, cea în care putea participa cu iniţiative orice clujean cu vârsta peste 18 ani şi în plus, de data aceasta, procesul a fost şi unul online pe platforma dedicată bugetareparticipativa.ro. S-a concurat la şase categorii: Alei, trotuare și zone pietonale, Amenajare spații publice, Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, Infrastructură educațională și culturală, Spații verzi și locuri de joacă, Orașul digital. Procesul a fost unul mai complicat şi mai de durată decât în anii precedenţi: în perioada 17 iulie – 20 august, cetățenii au depus 338 de proiecte dintre care eligibile au fost doar 126, în perioada 2-22 octombrie a avut loc votul proiectelor pe domenii, după care au fost selectate primele 30 de proiecte, între 30 octombrie – 19 noiembrie a avut loc etapa finală de vot, în urma căreia au fost selectate primele 15 cele mai votate proiecte. Până în 26 noiembrie se validează voturile finale, iar în 27 noiembrie vor fi anunţate proiectele care vor fi implementate de Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2018.


Publicitate

Postaţi un comentariu