Conștiință civică și participare

Petru Iluţ/ Foto: Dan Bodea

A devenit un bun comun ideea că, dincolo de aportul pe care îl aduc prin dezvoltarea propriei persoane, familiei și gospodăriei, implicarea activă a cetățenilor la viața comunitară este o condiție esențială a dezvoltării respectivei comunități. Ceea ce înseamnă diferite activități fizice, sociale, cultural-artistice, sportive și alte genuri de manifestări. Participarea directă a populației, prin inițierea proiectelor comunitare și prin votarea acestora reflectă un nivel superior de civism, iar acțiunea primăriei din Cluj-Napoca este o inițiativă lăudabilă. Ea este în plină desfășurare și așteptăm rezultatele, adică ducerea la bun sfârșit a proiectelor desemnate prin vot depinzând de mai mulți factori, nu doar de acela că a fost ales pe baza opțiunilor majoritare.

Dar chiar în obținerea acestor voturi pot interveni elemente distorsionante, fiind cunoscut fenomenul de selecție naturală prin răspunsurile unei anumite categorii de subiecți umani. Am înțeles că în cazul de față este vorba de o suprareprezentare a elevilor în opțiunile primite, ceea ce nu constituie nici pe departe clujeanul majoriar sau tipic. Dacă nu se procedează la o cercetare sistematică, cu eșantioane reprezentative, cei care răspund benevol pot avea un anume profil psihosocial și nu altul. Nu aș dori însă ca în numele unor exigențe de specialitate să minimalizez statutul democratic al acțiunii despre care vorbim. Cu atât mai mult cu cât aproape de limitele aceastei situații, a votării unor proiecte de către populație, există una – tot de vot – decisivă pentru o țară sau comunitate. Adică aceea că aproape orice majoritate politică sau candidat nu are, de fapt, majoritatea populației din  cauza reprezentării slabe la vot. Respectiva problemă, care este una nu doar sensibilă, ci și de-a dreptul spectaculoasă socio-politic ar necesita însă elaborări care nu pot fi prinse nici sumar în formatul de față.

Merită în schimb evidențiat faptul că participarea autentică, pozitivă la dinamica vieții comunitare este indisolubil legată de funcționarea culturii, conștiinței civice, ceea ce presupune pe de o parte cunoașterea adecvată a problemelor de către cetățenii obișnuiți și pe de altă parte motivația lor de a acționa, motivație în centrul căreia se situează însușirea, în nucleul tare al personalității, a valorii civismului ca atare. Iar formarea și sedimentarea conștiinței civice este un proces de durată, determinat de creșterea generală a calității vieții și de alți factori sociali structurali (unul principal fiind educația școlară sistematică și cât mai înaltă) dar și de experiențe pratice, cum este și actuala încercare a primăriei clujene.      

Text: Petru Iluț, sociolog      


Publicitate

Postaţi un comentariu