CMID-ul, eşec pe bani europeni

Consiliul Judeţean Cluj a derulat în ultimii 10 ani 21 de proiecte cu finanţare europeană. De departe cel mai mediatizat şi de asemenea cel mai important din perspectiva impactului asupra clujenilor este Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, un proiect în valoare de peste 285 de milioane de lei, despre care se vorbeşte deja de 10 ani şi care a început efectiv în 2012 fără să fie gata nici la ora actuală. Aici însă au existat şi continuă să existe numeroase probleme legate de construirea Centrului Integrat de Management al Deşeurilor şi a zonei de depozitare unde construcţia a fost blocată timp de aproape doi ani.

În noiembrie 2016, preşedintele Alin Tişe anunţa că lucrările rămase neterminate vor fi reluate în perioada următoare fiind realizate de asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE). Termenul de realizare este de 14 luni (cu termen de proiectare de 4 luni), pentru lucrările de remediere a deficienţelor constatate, cât şi pentru realizarea staţiei de tratare şi a staţiei de sortare. Valoarea contractului este de 111.103.998, 44 lei plus TVA (aproximativ 24 milioane de euro), bani europeni.

Un alt proiect important cu finanţare europeană, unde de asemenea s-au înregistrat complicaţii şi întârzieri semnificative, precum şi un conflict cu constructorul, este cel al modernizării infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic -Ponor, un proiect finalizat abia anul trecut, pentru care contractul de finanţare a fost semnat cu 9 ani în urmă, fiind în valoare de aproape 60 de milioane de lei.

În topul proiectelor judeţene care au beneficiat de finanţări europene se află şi extinderea Parcului Industrial Tetarom I care a început în 2013 şi se ridică la aproape 70 de milioane de lei, proiect aflat în implementare. Din păcate un proiect de realizare a unui nou parc industrial, Tetarom IV, în valoare de 60 de milioane de lei nu va mai fi realizat pe bani europeni, contractul semnat în 2013, fiind între timp reziliat.

Pe bani europeni, Consiliul Judeţean Cluj a realizat şi câteva proiecte sociale mai mici: Centru Comunitar Judeţean – Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Copii şi Adulţi Cluj (2 milioane de lei), Modernizarea şi dotarea centrului maternal Luminiţa (800.000 de lei), Modernizare şi dotare Complex de Servicii pentru Recuperarea şi Reabilitarea copiilor cu handicap sever „Pinochio” (1, 1 milioane de lei), Modernizare şi dotare Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jucu (5, 3 milioane de lei), Dizabilitatea, o şansă nu un handicap (1, 3 milioane de lei), Inovarea prin acţiuni de integrare a tinerilor cu nevoi speciale (1, 3 milioane de lei, în implementare), o Lume nouă veselă pentru fiecare copil cu nevoi speciale (2, 1 milioane de lei, în implementare) şi Pentru romi şi împreună cu aceştia (27.000 de lei).

De o modernizare pe bani europeni a beneficiat printr-un proiect depus de CJ Cluj şi ambulatoriului de Hidroterapie de la Spitalul de Recuperare, o investiţie de 3, 2 milioane de lei, finalizată în 2011. Prin Programul Operaţional Regional, CJ Cluj a realizat şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, valoarea proiectului fiind de circa 500.000 de lei, un centru inaugurat în 2013.

Cu finanţare europeană au fost restaurate şi două biserici-monument de lemn din Petrindu şi Cizer, proiect în valoare de 4, 7 milioane de lei aflat în implementare. De asemenea, prin POS Mediu s-a realizat un proiect privind managementul conservativ în siturile Natura 2000 Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, costurile ridicându-se la 1, 6 milioane de lei. Prin POR 2007-2013 s-a realizat şi proiectul Clujul peisaj cultural, în valoare de 850.000 de lei, iar Consiliul Judeţean şi-a elaborat strategia de dezvoltare pe perioada 2014-2020 tot printr-un proiect cu finanţare europeană, care se ridică la 800.000 de lei.

În fine prin Programul de cooperare interregională Interreg IV s-a derulat un proiect în valoare de 2 milioane de lei, destinat IMM-urilor- SMART + mini program pentru inovarea IMM-urilor şi promovarea cercetării şi dezvoltării tehnologice.

Distribuie:

Postaţi un comentariu