Clujul dă în preaplin: faza de triere a evenimentelor

Florin Moroșanu (foto dreapta)/ Foto: Dan Bodea

În această vară, în Cluj-Napoca, pare că nu are săptămâna suficiente zile pentru toate evenimentele organizate în oraș. Trendul există de câțiva ani, iar 2016 continuă pe panta ascendentă care pare să transforme orașul într-un pol al distracției. Dincolo de distracție însă, expunerea și provocările cu care marile evenimente vin, reprezintă un cadru de testare pentru proiectul Cluj Capitală Culturală a Europei 2021, o idee care așteaptă acum să culeagă ceea ce a sădit în ultimii ani. Iar recolta ar trebui să fie câștigarea titlului, spune președintele asociației, Florin Moroșanu, care a analizat pentru Transilvania Reporter drumul Clujului în lumea evenimentelor, dar și potențialul orașului pentru anii care urmează.

În ultimii ani, Clujul a fost „invadat” de evenimente care se întind pe tot parcursul anului. Cum se explică acest aflux de activități?

Acum patru-cinci ani, în Cluj aveam doar TIFF-ul și el era centrul universului nostru cultural. Mai aveam Zilele Clujului și câteva evenimente, dar acum este, clar, o diferență. În patru ani au apărut modificări complexe în structura culturală a orașului. A fost un ritm galopant care are niște cauze. Una dintre ele ține de natura sectorului cultural clujean. Acesta are o componentă instituțională și una independentă. Cea instituțională, formată din teatre, operă, filarmonică și restul generează bugete mari și evenimente  sunt finanțate de la stat. Municipalitatea clujeană, spre deosebire de alte administrații locale, nu are instituții culturale în subordine. Singura pe care o are este Casa Municipală de Cultură, astfel că administrația a avut posibilitatea de a finanța evenimente și ONG-uri care dau vitalitatea culturală a orașului. În 2010, erau finanțate puțin peste 100 de ONG-uri, iar acum au solicitat finanțare peste 300. E o creștere destul de mare. Vorbim despre ONG-uri cu o gamă largă de activități, de la organizații care fac evenimente eminamente artistice, până la cele care fac evenimente socio-culturale sau sportive. Pentru că administrația nu are instituții culturale în subordine, a decis să crească bugetul pentru sectorul cultural, care a crescut de la 0.16% în 2011, la 1%. Această creștere înseamnă, în bani, de la 300 de mii de euro, la 2, 8 milioane de euro. Asta este explicația.

Sunt totuși foarte multe evenimente de tot felul. Care sunt în opinia ta evenimentele reprezentative pentru Cluj-Napoca?

Comparativ cu acum patru ani, avem evenimente validate prin atragerea unui număr mare de spectatori. E un indice relevant. Evenimentele care atrag mulți oameni sunt cele de muzică. În paralel au mai apărut evenimente care deși nu vând bilete, sunt extrem de bine gustate de public. Este cazul Jazz in the Park și cele derivate din el, care nu sunt cu bilete, dar atrag mii de oameni. Pe lângă acestea, care au ca numitor comun muzica, mai avem evenimentele de masă ca zilele Clujului și Zilele Culturale Maghiare, care sunt cele mai cunoscute evenimente din Cluj și aduc foarte mulți turiști străini. Pe lângă ele au mai apărut în perioada verii evenimente destinate fotografilor, evenimente speciale destinate copiilor sau evenimente pentru tineri, care au ocupat perioada mai-august în care acum câțiva ani de zile nu exista activitate.

Cum ajută tot acest entuziasm proiectul Cluj Capitală Culturală 2021?

Este o vitalitate care pe noi ne ajută, pentru că în acest fel putem testa foarte bine limitele orașului, din punctul de vedere al locațiilor, activităţii sau al traficului. Avem patru ani de zile în fața orașelor urmăritoare tocmai pentru că am avut această explozie de evenimente. Ele sunt calea ideală pentru a testa orașul și în următorii ani va exista o selecție, din perspectiva plătitorilor de bilete. Am sesizat un trend benefic de a avea evenimente cu plată. Eram obișnuiți să nu plătim, dar asta afectează calitatea evenimentului. Mi se pare îmbucurător faptul că, la Cluj, evenimentele sunt cu bilet. Am văzut în prima parte a anului, în care Sala Polivalentă a fost țintă pentru activități sportive, că evenimentele au fost multe dintre ele cu casa închisă. Acest lucru ne spune că încet, încet ne civilizăm. Activitățile cultural-artistice nu sunt gratuite nicăieri și implică multă muncă din partea unui artist care trebuie recompensat. Am trecut de momentul în care gratuitatea era o unitate de măsură și acum ai evenimente la toate gusturile pentru că oamenii sunt dispuși să plătească și să experimenteze.

Cum să ne explicăm această nouă dorință de a experimenta?

Dincolo de faptul că evenimentele se întâmplă aproape toate în centru, văd cu bucurie că oamenii din Cluj sunt dispuși să experimenteze dacă îi provoci. Răspund favorabil la povești și acestui lucru i se datorează o parte din succesul Electric Castle. Nu este la îndemână să mergi 40 de km până în Bonțida, dar totuși lumea merge într-un număr foarte mare. Lumea a răspuns provocării și acum avem ediția de la Bogata a Jazz in the Park. Există multe evenimente, există diversitate și cu cât e provocarea mai sexy, cu atât răspunsurile favorabile vor fi mai multe. Mulți ani, aproape 15, Clujul a fost blocat din toate punctele de vedere. După „explozie”, oamenii și-au dat drumul. Cei care se lasă provocați sunt tinerii, pentru că marea majoritate a evenimentelor sunt destinate tinerilor. Ei sunt ușor de provocat. Cu o poveste bună, un mesaj deștept și un line-up bun poți face un tânăr să se ducă 70 de km la Bogata, de exemplu. Sunt însă și experimente în oraș. Opera, de exemplu, a ieșit în stradă. Ei fac reprezentații artistice care se adresează și celor mai puțini tineri. Chiar dacă poate calitatea sunetului nu este aceeași ca și în sala Operei, lumea merge și spectacolele sunt excelente.

Multe dintre evenimentele din agenda culturală se află la primele ediții. În acest context, crezi că va urma o perioadă de triere?

Sunt ingrediente bune și anticipez că în următorii ani va exista o triere  a evenimentelor pentru că oamenii au cam tot aceiași bani de cheltuit pentru astfel de activități. Cel mai probabil, instituțiile vor vinde mai mult abonamente. Suntem într-o fază de triere a evenimentelor. Să ne gândim doar câte festivaluri de jazz avem în Cluj. Cred că vreo patru. Sunt în diferite perioade ale anului, dar cred că în timp vor rămâne poate două. Cât timp există cerere, există și ofertă iar din punctul acesta de vedere piața însăși se va regla. Vor rezista cei care și-au creat un brand, un nume, cei care au resurse, notorietate, vizibilitatea, parteneri privați și vor rezista cei care se află de mult timp pe piață și care au avut timp să se fixeze pe piață

Există zone încă neexplorate de organizatorii de evenimente în care aceștia s-ar putea implica pe viitor și care, finalmente, să crească potențialul Clujului din acest punct de vedere?

Sunt pe piață zone cultural-artistice care în viitor își vor găsi evenimente emblematice și aici mă refer la evenimente pentru zona IT. Au fost tentative pentru un festival de IT, dar în Cluj, unde ai IT atât de mult, cred că e o chestiune de timp până când vom vedea un astfel de eveniment. Cred de asemenea că se va insista pe viitor pentru evenimente mari destinate copiilor. Nu știu de ce nu reușim să avem un eveniment major pe zona de fashion. Gala UAD este reprezentativă pentru ce înseamnă această artă creativă, dar este un eveniment gestionat de universitate. Cred că un privat ar putea atrage alte resurse și ar putea da evenimentului o altă vizbilitate și expunere. Gala UAD este un eveniment de referință, mi-a plăcut tot timpul foarte mult, dar cred că este nevoie și de implicarea zonei neinstituționale.

De unde crezi că vin aceste lipsuri?

Trebuie să existe diversitate și schimbări pentru că nu cred că e ok să știi de pe acum agenda de evenimente a anului 2018. Ar interveni plictiseala. Trebuie să existe inovare, improvizație și noutate în agenda culturală. Tuturor zonelor le vine rândul. Pur și simplu poate nu s-au dus proiectele până la capăt. Nu cred că trebuie să ne facem probleme. Clujul are cadrul necesar. Există acest consens că o parte din buget merge spre aceste domenii și de asemenea putem spune că infrastructura de evenimente  este și ea bine pregătită.

Cel puțin pentru moment, Clujul are cea mai mare Sală Polivalentă din țară și acest lucru se simte prin faptul că foarte multe evenimente au venit aici în ultimul an. Ce s-ar întâmpla dacă în alt oraș ar apărea o sală mai mare? Ne-ar tăia din elan?

Sala Polivalentă face parte dintr-un complex. La un eveniment mare pe care îl organizezi, o delegație sportivă va dori să vină acolo unde există un aeroport mare pentru a face cât mai puține escale.  Apoi, echipele mari, artiștii mari, vor dori să se cazeze la un hotel de cinci stele. Niciun artist nu te bagă în seamă dacă nu ai niște condiții de genul acesta pentru că în acest fel dai de înțeles că ești o destinație serioasă. Clujul stă bine din acest punct de vedere și în plus față de alte orașe, are atmosferă foarte bună la evenimente. Există însă pericolul concurenței, trebuie să fim tot timpul inventivi și să ne descoperim noi provocări și să adunăm câți mai mulți factori de acest gen care să ne transforme într-un oraș complex.

Care e impactul pe care echipa Cluj 2021 îl poate avea în dezvoltarea Clujului pe partea de evenimente cultural artistice?

Trendul pe care ne aflăm acum ca oraș nu va suferi mari modificări dacă vom câștiga sau nu acest titlu. Când am început aceste demers, în 2010, bugetul  era la 0 virgulă ceva. Ne-am asumat un proiect în jurul căruia a venit toată lumea și atunci a crescut bugetul, a crescut atenția în ce privește dezvoltarea infrastructurii culturale și sportive a orașului, s-a început munca la Sala Polivalentă, am început să vorbim despre Centrul Regional de Industrii Creative și proiectul „Orașul Comoară” a început tot atunci. Ideea de Capitală Culturală a venit ca un lucru pentru care ar fi fost frumos să lucrăm. Am realizat la acea vreme că putem finanța și avem pe cine finanța. Dacă nu pregătești o creștere organică și doar arunci pe piață cu bani, banii nu vor fi folosiți pentru că e complicat ca un ONG să folosească bani dacă nu au dezvoltat o echipă, dacă nu știu să facă bugete, dacă nu se știu descurca cu birocrația aferentă acestor proiecte. Noi am încercat constant să atragem atenția asupra faptului că orașul trebuie pregătit pe partea de infrastructură, creând un cadru, dar și prin faptul că preluăm chestiuni deranjante în ce privește lucrul cu legislația și cu regulamentele.


Publicitate

Postaţi un comentariu