Clujul are cea mai mare densitate de oameni de ştiinţă din ţară

Cercetătorii clujeni publică în reviste cu factor de impact 30 / Foto: Dan Bodea

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister  în juriul internaţional au fost  amândoi bucureşteni, mai mult, ambii au participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru  nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că  minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind  onestitatea  care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând  atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice.  Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021.

Dintre oraşele din România rămase în cursa pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, Clujul e de departe în fruntea listei privind densitatea de oameni de ştiinţă şi lucrări ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional.

Elita intelectuală

Potrivit bazei de date Web of science, din 1990 încoace, municipiul Cluj-Napoca are 36.381 de lucrări ştiinţifice publicate şi recunoscute pe plan internaţional, fiind depăşit în cifre absolute doar de Bucureşti (cu 96.396), dar situându-se mult deasupra acestuia dacă ne raportăm la numărul de locuitori.

„În cultură e introdusă şi ştiinţa, care face parte din această mare descriere a activităţii umane. Din punctul acesta de vedere, Clujul stă de departe cel mai bine dintre oraşele din România, raportat la populaţie. O dovadă elocventă o constituie şi multele colaborări pe care le au universităţile şi institutele Academiei pe plan internaţional, faptul că sunt văzute bine de către organismele ştiinţifice, universităţile sunt bine clasate, la fel şi Academia, iar acest lucruri trebuie să constituie încă un argument pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană”, a declarat, pentru Transilvania Reporter, preşedintele filialei Cluj a Academiei Române, academicianul Emil Burzo.

Din punct de vedere al lucrărilor ştiinţifice publicate pe plan internaţional, după Bucureşti şi Cluj, următorul oraş clasat este Iaşul, cu 34.523 de publicaţii, iar la mare distanţă se situează Timişoara, cu 19.182. Alte oraşe din România sunt şi mai îndepărtate: Craiova (7.592), Sibiu (2.283), Oradea (2.261), Târgu Mureş (2.847), Constanţa (2.565), Galaţi (2.492), Suceava (1.130), Ploieşti (1.362), Arad (1.240), Baia Mare (680).

În privinţa Clujului, dar şi în cazul celorlalte oraşe, cele mai multe lucrări publicate internaţional şi citări în publicaţii recunoscute pe plan mondial sunt din domeniul ştiinţelor exacte şi mult mai puţin din domeniul umanist. Dintre oamenii de ştiinţă clujeni, cele mai multe lucrări publicate internaţional şi cele mai multe citări în publicaţii recunoscute în lume le are fizicianul Emil Burzo. El este specializat în ştiinţa materialelor şi descoperirea de noi tipuri de materiale cu aplicaţii în tehnică. Printre altele, acesta a publicat 514 lucrări, dintre care 360 în reviste cotate internaţional, deţine 4.200 de citări (fără autocitări) în reviste cotate internaţional, are 24 de cărţi, dintre care 18 au fost publicate la edituri de prestigiu din străinătate. Printre altele, a fost şef de promoţie în liceu (Gh. Bariţiu Cluj -1952), strungar (52-53), a început facultatea la Timişoara şi a încheiat-o la Institutul Politehnic Cluj (1958) ca şef de promoţie. Apoi a urmat şi Facultatea de Fizică (absolvită  cu media 9.50), iar în perioada 1958-1964 a lucrat la Carbochim ca maistru, inginer şi apoi şef de secţie mecano-energetic. În 1970 şi-a susţinut doctoratul la Timişoara, iar apoi a fost cercetător la Institutul de Fizică Atomică Bucureşti. Din 1990 a fost profesor şi apoi decan la Facultatea de Fizică din Cluj, a devenit director al Centrului de Excelenţă Fizica Corpului Solid şi al Bazei de Cercetare cu Utilizatori Multipli. Printre altele, este cercetător asociat şi profesor asociat la mai multe institute şi universităţi din SUA, Europa şi China, face parte din mai multe organisme naţionale şi internaţionale de profil şi i-au fost conferite mai multe premii şi distincţii (Premiul Academiei Române -1971), Premiul de Excelenţă al Academiei Maghiare (2001), Premiul de Excelenţă „Opera Omnia” a Ministerului Educaţiei şi Cercetării (2000).

Averi culturale de miliarde de euro

Un alt argument pentru obţinerea de către Cluj a titlului de Capitală Culturală Europeană îl reprezintă bibliotecile clujene, iar una dintre cele mai valoroase este cea a Academiei, a cărei „avere” este estimată la circa şase miliarde de euro.

„Biblioteca Academiei are un foarte mare număr de volume, începând chiar de prin secolul al  XIV-lea. Lucrăm la finalizarea catalogului electronic şi eventual la scanarea unor dintre cărţi, a primelor biblii care au apărut în lume, a primelor tratate de medicină sau de farmacie, desenele oraşelor europene din Evul Mediu. E un loc unde vin foarte mulţi străini ca să se inspire din lucrurile acestea vechi. O să apară acum în Revista academică, dar şi pe plan internaţional, o prezentare a Bibliotecii Academiei, cu posibilităţile de documentare pe care le are. Avem exemplare foarte valoroase. De exemplu, s-a vândut o carte de astronomie acum trei ani, a lui Copernicus, cu şase milioane de dolari. O singură carte, iar noi avem două astfel de cărţi. E numai un exemplu”, a mai spus academicianul Emil Burzo.


Publicitate

Postaţi un comentariu