Clujenii şi curăţenia

Rodica Muzuran/ Foto: Dan Bodea

Clujul este un oraş „cât de cât curat” sau unul „mizer”, în acelaşi timp, depinde doar pe cine întrebi. Am vrut să vedem ce părere au clujenii despre curăţenia din oraş, despre modul în care se implică autorităţile locale în această problemă, despre felul în care firmele de specialitate gestionează acest subiect, dar şi care ar fi soluţiile pentru ca oraşul să fie într-adevăr unul de cinci stele şi la aspectul curăţenie? Cu toate că părerile sunt împărţite, clujenii consideră că oamenii poartă cea mai mare vină, întrucât nu sunt suficient de civilizaţi. 

Rodica Muzuran este manager la o firmă de curăţenie.

„E frumos, e curat. Domnul Boc a făcut foarte multe lucruri de când e primar. E important ce facem şi noi, cetăţenii. E important să păstrăm curăţenia. Să mănânci seminţe şi să arunci pe jos, nu e prea frumos. Trebuie să depăşim această etapă. Oraşul e curat, cel puţin în zona centrală. De Someş, nu ştiu ce să zic. Aşteptăm să îşi intre primăvara în drepturi şi să se cureţe şi malurile cum trebuie. Dar, în general oamenii sunt de vină. Ne interesează să trăim bine şi cam atât. Ce dacă arunc ceva pe jos, ce dacă fac mizerie în propriul oraş?”, spune aceasta.

Sorin Todor/ Foto: Dan Bodea

Sorin Todor în vârstă de 22 de ani consideră că oraşul e curat. Recunoaşte că sunt câteva zone cu probleme, dar nu le poate identifica clar: „În zona centrală e curat. În alte zone e loc de mai bine. Dar nu e aşa rău, totuşi”, consideră tânărul.

Iulia Covaci/ Foto. Dan Bodea

Iulia Covaci este tranșantă vizavi de acest subiect la cei 17 ani pe care îi are.  „Clujul mi se pare un oraș mizer. Nu este întreţinut! Oamenii nu sunt atât de responsabili încât să se gândească la faptul că locuiesc aici şi că , aruncând pe jos, îşi fac lor rău, în primul rând. Eu cred că ar trebui să ne civilizăm pe noi, în primul rând, să conştientizăm gravitatea situaţiei şi să încercăm să îi oprim şi pe ceilalţi să arunce mizerii pe stradă. Iar când vedem un ambalaj pe stradă, să ne aplecăm pur şi simplu şi să îl punem în coşul de gunoi. E simplu, până la urmă! Nu cred că autorităţile locale fac suficiente lucruri pentru ca oraşul să fie unul curat. Eu, cel puţin nu îi văd depunând atâta efort şi să se concentreze pe acest aspect. Văd maşini care fac curăţenie destul de rar”, spune tânăra clujeancă.

Viorica, 64 de ani/ Foto: Dan Bodea

Doamna Viorica are 64 de ani. Consideră că spre deosebire de alte oraşe, Clujul este un oraş curat. „În anumite zone e mai murdar, într-adevăr, dar nu e aşa grav. Autorităţile îşi fac treaba, ele nu trebuie să facă mai mult. Oamenii trebuie să fie mai civilizaţi. Dacă ei nu păstrează curăţenia, e degeaba. Dar în momentul de faţă, e cât de cât acceptabil”, spune aceasta.

Foto: Dan Bodea

„Avem un oraş… nu prea curat. Oamenii aruncă pe jos o mulţime de mizerii, iar autorităţile ar putea face mai mult. Anumite zone sunt curate, altele nu prea”, spune în treacăt un clujean care a refuzat să îşi dea numele.

Ioan Rusu ridică o altă problemă importantă. Cea a coşurilor de gunoi sau mai bine spus, a lipsei acestora.

„În zonele mărginaşe, în general, cum ar fi cartierul Mărăşti sau chiar Mănăştur, sunt zone de sute de metri unde nu găseşti un coş de gunoi. Eu reconsoc că din această cauză şi eu mai arunc pe jos. Într-o zi, după ce am mâncat o îngheţată, am umblat cu ambalajul în mână mai bine de un kilometru şi tot nu am găsit un coş de gunoi, aşa că, spre ruşinea mea, l-am aşezat pe un gard, iar de acolo l-a suflat vântul. Nu am găsit niciun coş de gunoi în zona Mărăşti. Trebuia să merg undeva şi nu am avut geantă la mine. Să pun ambalajul în buzunar? Mă murdăream mai tare decât eram deja. Problema coşurilor e una majoră, mai ales în zonele mărginaşe. În centru sunt coşuri, dar şi acestea sunt rupte, deteriorate unele dintre ele”, susţine clujeanul.

Clujenii şi Someşul

Odată cu venirea primăverii, malul Someşului s-a transformat într-o adevărată alee de promenadă. Clujenii ies zilnic, cu mic cu mare, fie la plimbare, fie la alergare pe mal, mai ales în zonele amenajate, vizavi de Sala Sporturilor „Horia Demian” și până la Parcul Rozelor. Aici, în această perioadă, pe lângă turişti sau clujeni dornici să savureze aerul proaspăt de primăvară şi să asiste la spectacolul oferit de păsările care au rămas în oraş şi în anotimpul rece, aceştia au parte şi de o privelişte mai puţin plăcută. Din loc în loc, mireasma primăverii este înlocuită cu mirosul gunoaielor „recoltate” din apă, odată cu începerea curăţeniei de primăvară. În mormanele de gunoi găseşti tot ce îți poţi imagina că aruncă oamenii, dar şi ce nu îţi poţi imagina: de la saltele, sticle, papuci, haine sau chiar obiecte sanitare, în Someş găseşti de toate.

Someș / Foto: Maria Man

Am întrebat câţiva clujeni ce părere au despre mizeria de pe malul Someşului, dar și despre cea care se ascunde încă în apele lui tulburi. Ce soluţii sunt?

„Vă daţi seama că nu ne place cum arată. Cui îi place aşa ceva? Venim aici cu copiii, la joacă, la plimbare. Mizeriile acestea sunt un focar de infecție, pentru noi, pentru păsări, pentru câini. Ce trebuie făcut? Pedepsiți toți cei care aruncă ceva în Someș. Cu amenzi drastice! E nevoie de câteva amenzi drastice de model. Deși poate nici așa nu se vor schimba lucrurile… Cine e crescut așa, asta face: aruncă mizeriile la apă!”, spune Manuela Oprea, în vârstă de 56 de ani.

„Eu alerg pe mal. E cea mai frumoasă zonă din oraș, după părerea mea. Dacă ar fi și întreținută ar fi extraordinară. Nu știu cine e vinovat. Autoritățile că nu curăță suficient sau cei care aruncă? Dacă ne uităm bine, e vorba mai mult de gunoi menajer. A fost decolmatat râul, acum e cam vina omul pentru ceea ce se întâmplă, pentru mizeriile care se adună. E mare păcat”, spune Ioana Baciu, în vârstă de 29 de ani.

„Mai vin aici cu câinele. Uneori, e dezastru. Mi-e frică să îl las în apă. Mă bucur că se face curățenie. M-aș bucura și mai mult dacă s-ar și menține”, spune Bogdan Micu.

Pe malul Someșului au fost instalate recent câteva zeci de coșuri de gunoi. Câteva dintre acestea au „căzut deja la datorie”, în sensul că se odihnesc pe iarbă, după ce au fost smulse de la locul lor. Nu se știe cine sunt făptașii, dar cert este că e nevoie de o mână „de fier” pentru a putea desprinde un coș din locul în care a fost montat, întrucât, cel puțin la o primă vedere, acest lucru necesită un oarecare efort. Pe fundul apei, printre mâl, se pot observa componentele unei foste toalete. Cine a spus că nu există în Cluj toatele publice? Dacă noi nu le vedem, nu înseamnă că nu există undeva, bine ascunse.

„Mă apucă plânsul, vă spun sincer când mă uit ce e aici. Mai sus, locuiește o familie săracă. Lângă Canalul Morii. Acolo oamenii stau în ceva casă de paie, improvizată, iar Someșul e plin de saltele, haine, papuci și așa mai departe. Ce fel de nație suntem noi? Ce fel de suflet putem avea? Nu ne gândim decât cum să distrugem, când am putea ajuta. Toate aceste mizerii ar fi fost de folos cuiva. Dar noi, aruncăm și mai ales în apă, ceea ce nu ne trebuie. Nu am cuvinte. V-am spus, mă apucă efectiv plânsul când văd atâta mizerie”, spune Veronica Pop, o doamnă în vârstă de 73 de ani.


Publicitate

Postaţi un comentariu