Cluj-Napoca, capitala Centenarului Marii Uniri

Foto: Dan Bodea

Anul Centenarului Marii Uniri arată ca un monument părăsit. Deși am trecut de primul trimestru al anului 2018, Ministrul Culturii nu a reușit să definitiveze măcar o listă a proiectelor dedicate Marii Uniri, pe care să le propună Guvernului pentru finanțare. Pare ireal, dar o strategie dedicată Centenarului Marii Uniri a fost elaborată de istoricii clujeni Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan încă din 2013. Luptele interne din PSD, desele schimbări de miniștri și secretari de stat la Ministerul Culturii au blocat orice finanțare a proiectelor importante, naționale sau locale.

Istoricii UBB, singuri împotriva curentului
Conștienți de anvergura unui astfel de moment istoric, o echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, condusă de academicianul Ioan Aurel Pop, a inițiat o strategie privind sărbătoarea Centenarului încă din 2013, când s-a înființat în cadrul UBB Direcția Patrimoniu Cultural Universitar. „În 2013 am încropit o idee de strategie, am așteptat ianuarie 2014, când s-a dat Hotărârea de Guvern 44 – România 100, după care nu s-a mai făcut nimic.

Noi ne-am apucat de treabă și pe urmele acestei Hotărâri de Guvern noi am publicat, anul trecut, o broșură de 80 de pagini, cuprinzând tot ce a făcut UBB din 2014 încoace: conferințe naționale și internaționale, expoziții, volume publicate, spectacole și alte activități. Noi lucrăm la acest program Centenar din 2013, de când am terminat strategia, nu am așteptat să treacă vremea, apoi să mâncăm mici și să bem bere”, își începe discursul profesorul universitar doctor Ioan Bolovan, prorectorul UBB.

Profesorul clujean a mai spus că de la Hotărârea de Guvern 44 din 2014 au mai trecut doi ani și jumătate până când s-a înființat o entitate care să coordoneze manifestările legate de Centenar, entitate care din 2016 și până în vara anului 2017 nu a făcut mai nimic. „Au fost vreo patru șefi acolo. Acel departament, cum s-a numit inițial, n-a făcut mare lucru, decât fiecare șef care a venit acolo a cerut din nou descrieri de proiecte, bugete etc., dar nimeni nu a spus:

«avem până în acest moment 2.327 de proiecte, dar hai să vedem care sunt viabile, pe care le finanțăm integral, pe care parțial». Universitatea Babeș-Bolyai a trimis multe propuneri, inclusiv proiectul pentru publicarea documentelor Marii Uniri, dar nici până azi (6 aprilie 2018, ziua discuției dintre redactorul Transilvania Reporter și profesorul Ioan Bolovan – n.a.) nu am primit niciun răspuns cum că proiectele noastre sunt sau nu valide. Cred că este o lipsă de responsabilitate din partea unor autorități ale statului român în gestionarea banului public, neglijându-se total Centenarul”, punctează profesorul Ioan Bolovan.

Primii bani au fost alocați abia în 2018
Printre alte proiecte mari dedicate centenarului Marii Uniri, echipa de cercetători coordonată de profesorii Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan și-a propus publicarea a opt volume de documente, analize, studii și sinteze despre Marea Unire. Deocamdată doar acesta din urmă a beneficiat de o alocare de fonduri din partea Consiliului Județean Cluj. „Este o sumă corespunzătoare dar insuficientă, pentru că întreg bugetul acestui proiect, care înseamnă 30 de oameni, înseamnă 1,5 milioane de lei.

Cei mai mulți colegi implicați în proiect sunt clujeni, dar avem și colegi și colaboratori din București, Chișinău sau Alba Iulia. Până la tipar și imprimarea acestor volume, în 10.000 de DVD-uri pe care să le putem distribui la toate bibliotecile, bugetul presupune o sumă consistentă. Momentan am primit 100.000 de lei din partea autorităților locale județene și am mai semnat recent, cu o fundație privată, un acord pentru suma de 10.000 de euro”, arată Ioan Bolovan.

Departamentul care ar trebui să implementeze proiecte de dezvoltare instituțională și de sistem, referitoare la învățământul superior, cercetare, dezvoltare sau inovare, cu finanțare națională și internațională (UEFISCDI), este o entitate independentă, dar cumva sub coordonarea Ministerului Culturii. Spre ea arată cu degetul profesorul clujean. „Am susținut și susțin, în continuare, că această entitate științifică nu a lansat pentru Programul Centenarului Marii Uniri niciun program special de cercetare. Nu numai pentru istorie. Aici trebuia să fie programe pentru istorici, pentru filologi, pentru artiști, pentru filosofi, pentru teologi, pentru sociologi, antropologi, psihologi.

Pentru că și psihologia socială, în contextul epocii, este interesant de studiat. În acest moment nu există subvenționat de statul român niciun program, niciun proiect de cercetare dedicat centenarului”, se revoltă Ioan Bolovan, care dă, apoi, exemplul Ungariei. „Spre deosebire de România, în țara vecină nouă, Ungaria, există din 2009 un departament numit Trianon, finanțat de Guvernul Ungariei, care până în 2020 va pune pe masă vreo 10 volume în limbi de circulație internațională. Noi nu am făcut nimic. Și atunci, acest UEFISCDI condus de domnul profesor universitar doctor Adrian Curaj, fost ministru al învățământului în guvernarea Cioloș, este vinovat și responsabil, pentru că nu a avut viziune și nu a știu să facă o prioritizare a proiectelor care se referă la problemele unirii și războiului”, a adăugat profesorul clujean.

Proiectele UBB continuă până în 2020

Pentru cercetătorii clujeni, Centenarul nu se încheie la 1 decembrie 2018, ci acțiunile dedicate acestui eveniment vor continua până în 2020. Abia atunci se va finaliza Proiectul Centenar al UBB. „În 2020 se vor împlini de fapt 100 de ani de la încheierea procesului de recunoaștere internațională a Unirii. Nu există niciun apogeu al evenimentelor în 2018. Noi ne vedem de treabă așa cum am făcut-o și până acum.

Poate că intensitatea manifestărilor va fi mai mare, poate că amplitudinea prezenței cercetătorilor străini, avem în iunie o conferință și una în octombrie, va fi mai mare, dar nu ne-am propus un apogeu. Cu siguranță starea de spirit va fi alta în acest an și în acest context unele manifestări pe care le vom organiza să aibă parte de o participare un pic mai numeroasă. Până nu primim cifrele de la facultăți și nu vedem ce se estimează că se va întâmpla în cadrul Programului Centenar, este greu de enumerat evenimentele care vor fi organizate la Cluj”, a încheiat Ioan Bolovan.

Programul Centenar al UBB a fost premiat
Universitatea Babeș-Bolyai a fost distinsă la jumătatea lunii martie cu Premiul special „Centenar”, în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Galei Premiilor Radio România Cultural. Distincția vine ca o recunoaștere a consistenței și valorii activităților desfășurate în ultimii ani. Premiul a fost oferit Universității Babeș-Bolyai, cităm, din motivația juriului: „pentru modalitatea exemplară în care își îndeplinește misiunea didactică și de cercetare într-un orizont multicultural și multilingvistic, continuând tradițiile unei școli ardelene de elită”.

Prezent la decernarea premiilor, profesorul universitar doctor Ioan Bolovan, prorector UBB, a subliniat că acest premiu încununează munca unui număr foarte mare de colegi din cadrul Universității care, începând din anul 2014, au dezvoltat, în cadrul Direcției Patrimoniu Cultural Universitar și cu sprijinul Direcției Generale Administrative și al Direcției Comunicare și Relații Publice, un program amplu, unic în mediul universitar din România și nu numai.

„Realizările obținute în cadrul Programului Centenar, care la UBB se va încheia în anul 2020, au fost posibile datorită unei fericite continuități asigurate, începând din anul 2012, la nivelul conducerii UBB, prin persoana rectorului academician profesor Ioan-Aurel Pop, un istoric profund și o personalitate validată național și internațional, care a lansat o strategie viabilă și sustenabilă managerial, de sărbătorire a Centenarului. Domnia sa a și coordonat multiplele echipe implicate în derularea activităților variate ce au compus și compun acest program”, a precizat prorectorul Ioan Bolovan. În Programul Centenar al UBB Cluj sunt incluse zeci de conferințe naționale și internaționale, expoziții, volume publicate, spectacole și alte activități.

„Unirea Basarabiei, Bucovinei și apoi a Transilvaniei cu Vechiul Regat prin actele democratice succesive de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, a condus la încheierea procesului de unificare statală la români prin formarea României Mari. Pentru români, anul 1918 reprezintă momentul astral al națiunii române. Prin diplomație, dar și cu multe sacrificii umane și materiale, prin fermitate și responsabilitate, prin combinarea stăruinței cu acțiunea cumpătată și energică, politicienii, elitele și oamenii simpli (națiunea română în întregul ei) au reușit să pună Europa în fața faptului împlinit”, Ioan Bolovan, prorector al Universității Babeș-Bolyai

Postaţi un comentariu