Centura metropolitană, soluţia optimă pentru descongestionarea traficului dinspre Floreşti

Foto: Dan Bodea

Centura metropolitană este cel mai “râvnit” proiect de către municipalitatea clujeană în acest moment. Reprezentanţii primăriei spun că realizarea acestei centuri, chiar dacă într-un orizont de timp de câţiva ani, ar rezolva aspecte importante privind descongestionarea traficului la intrarea dinspre Floreşti în Cluj-Napoca şi apoi pe partea de sud a oraşului. Şi în plus, de realizarea sa depinde şi un alt proiect major, spitalul regional de urgenţă.

“Principala soluţie este realizarea centurii metropolitane, care va ajuta considerabil. Din nefericire, în prezent, acest proiect este blocat de către guvern. Noi am cerut un vot de principiu consiliului local pentru a putea face o adresă guvernului să ne dea posibilitatea să facem studiul de fezabilitate necesar şi proiectul tehnic. Consiliul Local a aprobat acest lucru şi în plus, la rectificarea bugetară, am şi alocat suma de 7 milioane de lei pentru acest studiu. Este o alocare parţială, este pentru anul acesta, urmând ca anul viitor să prindem şi restul de sumă. Lucrăm şi la caietul de sarcini. Până în acest moment nu am primit vreun răspuns din partea guvernului, dar noi am făcut toţi paşii pentru ca atunci când vom avea ok-ul din partea guvernului, dacă îl vom avea, să putem demara imediat acest proiect”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea pentru Transilvania Reporter.

Centura metropolitană are 38 de kilometri şi traversează patru localităţi: Gilău, Floreşti, Cluj-Napoca şi Apahida. Cel puţin în oraş, ea ar urma traseul centurii de sud, pe care primăria o are în plan de peste 10 ani de zile. Însă cel mai complicat aspect este cum se va face legătura de la zona Cora la partea de sud a oraşului.” Va fi un pasaj suprateran, care practic va merge de la Cora la strada Bucium, la capătul liniei de tramvai, va fi un traseu separat, deci actualul nod N rămâne nodul N. Va fi un pasaj nou, studiul de fezabilitate ne va spune exact pe unde, e un drum în regim de autostradă urbană, care nu va avea intersecţii. Intrările pe acest tronson se vor face ca pe autostradă, practic va avea bandă de accelerare şi de decelerare, vor fi minim câte două benzi pe sens. Asta se propune şi este soluţia agreată, iar după implementarea acestei soluţii ne putem gândi şi la implementarea de taxe pentru cei care nu sunt din Cluj, pentru cei care vor să tranziteze Clujul sau să intre în zona centrală. Mai departe e traseul pe care noi îl aveam în centura de sud, acolo e făcută rezervarea în PUG, dar este posibil ca studiul de fezabilitate să spună că este în regulă să se mute un metru, 5 metri, 10 metri, în funcţie de situaţia care este pe teren, dar pot apărea mici modificări”, spune viceprimarul.

Centura metropolitană costă estimativ 150 de milioane de euro, iar banii sunt asiguraţi de la UE, cu o condiţie: proiectul să demareze până în 2020. „Dacă noi nu pornim până în 2020 această construcţie, banii se pierd. E o investiţie esenţială pentru România, pentru că cu 10 milioane de euro, cât ar costa estimativ studiul de fezabilitate şi proiectul ethnic, se pot încasa minim 40 de milioane de euro la buget din TVA şi din taxele şi impozitele pe care le plătesc firmele ca urmare a acestui lucrări. Deci investiţie e clar benefică pentru statul român şi pentru noi cei care locuim în cluj şi în proximitatea oraşului”, adaugă Dan Tarcea.

Spital fără centură nu se poate

În toate planurile de fluidizare a traficului în proximitatea Clujului, un loc important trebuie să joace şi viitorul spital regional de urgenţă. Dat fiind că acesta ar urma să fie amplasat în zona unităţilor militare din Floreşti, fără o rezolvare inteligentă a accesului înspre şi dinspre spital, proiectul nu va face decât să încurce şi mai mult circulaţia pe cel mai aglomerat tronson din ţară, Floreşti- Cluj. “Spitalul regional de urgenţă nu se poate face fără realizarea acestei centuri metropolitane, pentru că va fi o aglomeraţie foarte mare în zonă. În condiţiile în care se relaizează spitalul regional de urgenţă, care este o necessitate pentru Cluj şi pentru regiune, se aglomerează şi mai tare zona şi spitalul nu va putea fi funcţional fără centură. Deci prima dată ar trebui demarate procedurile pentru centură şi apoi pentru spital”, crede Dan Tarcea.

Proiecte majore în aşteptare

Primăria mai are şi câteva proiecte pentru viitorul apropiat, şi acestea menite să ajute la fluidizarea traficului. În mai multe cazuri însă investiţiile depind de avizul Bucureştiului. “Sunt cel puţin trei proiecte majore. Primul este realizarea pasajului de la biserica Sfântul Petru, peste sau pe sub sensul giratoriu din Mărăşti, unde deja avem 3 ofertanţi pentru realizarea studiului de fezabilitate. Aem de asemenea un alt pasaj suprateran la Tăietura Turcului peste calea ferată. Al treilea proiect, care este mai în spate decât celelalte două, pentru că nu avem un accept din partea Ministerului Transporturilor, este podul Răsăritului, de pe strada Oaşului, de la DRDP, paralel cu podul de cale ferată, şi va asigura o fluidizare mai bună a traficului pentru că cei care vor să ajungă de la gară în Piaţa 1 mai şi care nu trebuie să înconjoare şi să meargă prin Iris. Un alt proiect la care lucrăm, dar care e blocat de Ministerul Transporturilor este lărgirea străzii Bună Ziua, unde am identificat proprietarii şi suntem pregătiţi să facem exproprierile, dar în acest moment avem nevoie ca ministerul să ne dea strada înapoi, aşteptăm de peste un an”, mai spune Tarcea.

Cât priveşte proiectul metroului, acesta poate fi privit ca o soluţie pentru un viitor mai îndepărtat, în condiţiile în care Clujul va ajunge la cel puţin 500.000 de locuitori, pentru ca astfel să fie rentabil şi sustenabil. “Anul viitor vom prinde în buget sumele necesare studiului de prefezabilitate, dar proiectul metrolului e un proiect de anduranţă şi pe termen mult mai lung. Prioritară este centura metropolitană care trebuie realizată  urgent”, a concluzionat viceprimarul Clujului.

Ce măsuri în trafic a luat în acest an primăria
În acest an primăria clujeană a implementat câteva măsuri menite să descongestioneze, măcar partial, traficul auto: reorganizarea circulaţiei pe strada Izlazului, un sens giratoriu la intersecţia Izlazului cu Mehedinţi, lărgirea străzii Câmpului la 3 benzi, un sens giratoriu la intersecţia Câmpului cu Calea Mănătur, lărgirea străzii şi o bandă de virare dreapta pe Fabricii şi de pe Fabricii pe Bulevardul 21 Decembrie, lărgirea benzii la ieşire de pe Nicolae Titulescu în Piaţa Cipariu, o bandă de virare dreapta de pe Observatorului pe Viilor. În plus, pe traseul Mărăşti- sediul primărie s-a realizat o bandă dedicată mijloacelor de transport în comun  “Avem scăderi de 50% a timpului petrecut în trafic de mijloacele de transport în comun pe porţiunea cu benzi dedicate, dacă înainte autobuzul făcea jumătate de oră de la biserica Sfântu Petru până la primărie, acum în 15 minute autobuzul ajunge fără probleme”, a declarant viceprimarul Dan Tarcea.

Publicitate

Postaţi un comentariu