Capitala Europeană a Culturii 2021, faza pe reabilitarea de clădiri: Timișoara- 38, Cluj- 0

Piața Victoriei din Timișoara

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister  în juriul internaţional au fost  amândoi bucureşteni, mai mult, ambii au participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru  nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că  minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind  onestitatea  care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând  atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice.  Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021. (Redacția)


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="text-10"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="text-11"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-5"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-3"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Cu o „zestre” de aproximativ 14.000 clădiri istorice, Timișoara este orașul din România cu cel mai mare patrimoniu de acest fel. Ele reprezintă moștenirea otomanilor, maghiarilor, habsburgilor, românilor și, desigur, a Europei, cu toate că realizările Imperiului Otoman au dispărut atunci când habsburgii au decis să clădească un oraș de la 0. Astăzi însă, moștenirea are nevoie de reparații, iar autoritățile se luptă cu proprietarii și legile pentru a câștiga lupta cu timpul.

          Dacă numărăm clădirile realizate înainte de 1940 în Timișoara, patrimoniul orașului are peste 14.000 de construcții cu valoare istorică, toate realizate în stiluri arhitecturale diverse, precum baroc, eclectic, seccesion vienez şi maghiar, neoromantic, neogotic și neoclasic. Cum însă timpul este necruțător iar perioada comunistă nu a fost cel mai bun prieten al conservării clădirilor de patrimoniu, construcțiile vechi chiar și de câteva sute de ani au astăzi mari probleme estetice dar și de strucutră.

          Sorin Predescu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş, a explicat pentru Transilvania Reporter cum este manageriat patrimoniul arhitectural al Timișoarei, oraș-contracandidat al Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. În anul precedent, la Cluj-Napoca, nici măcar o fațadă nu a fost reabilitată, în timp ce în Timișoara s-au făcut 38 de recepții. În schimb, anul 2016 a început la Cluj cu „lichidarea” ornamentelor arhitecturale de pe clădirile istorice cu probleme.

          „Practica pe care noi o agreem e destul de simplă: primăria a făcut somații de refacere a fațadelor și am și intervenit, dar asta nu a însemnat distrugerea clădirilor, așa cum a fost la Cluj, unde s-a făcut o barbarie. Există o variantă prin care în jurul clădirilor se pot realiza un soi de parapeți pe care să cadă ornamentele, care oricum sunt mai rezistente decât par. După montarea parapeților și trimiterea somației se iau mulaje după acele ornamente, care evident că nu rămân la locul lor dacă ar putea cădea. Mulajele le luăm în silicon și se depozitează pentru viitoarea intervenție. Avem și exemple din care ne dăm seama că nu tot timpul a ieșit cum trebuia. Sunt exemple mai vechi, cum este Palatul Baroc din Timișoara, unde s-au dat jos mai multe elemente și apoi nu au mai știut ce să facă. Dar asta se întâmpla acum 15 ani. Acum se documentează fotografic, există un jurnal fotografic, există mulajele și dacă ai toate acestea nu mai poți greși”, spune Sorin Predescu.

          Aceeași legislație, aceleași probleme

          Cum legea nu permite primăriilor să renoveze clădiri care au și alți proprietari, administrațiile locale trebuie să se mulțumească doar cu somații și eventual consultanță pentru realizarea proiectelor. La Timișoara există un proiect de 8 milioane de euro pentru refacerea fațadelor și acoperișurilor clădirilor istorice din oraș, însă acesta este blocat de ani buni din lipsa unui cadru legislativ care să permită astfel de intervenții.

          „Multe clădiri au proprietari privați, dar partea de documentare nu este împiedicată de lege. Într-adevăr, parte de refacere a fațadei și de plătire a lucrărilor nu este permisă de Curtea de Conturi, dar în aproximativ două luni ar urma să apară Legea Fațadelor, care prevede că fațadele clădirilor din situri și ansambluri istorice pot fi de domeniu public. Pentru că până la urmă aceste clădiri sunt în patrimoniul orașului și nu aparțin unei singure persoane. Este vorba de identitatea orașului și de peisaj. E nevoie să le repari și apoi să e dai în întreținere”, explică directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş.

          În Cluj-Napoca există în prezent 400 de clădiri istorice cu probleme și la aproximativ 100 dintre acestea este nevoie de intervenții urgente.

          „Trebuie să existe un moment T 0 în care cu bani europeni sau bani de la buget să renovăm anumite clădiri, chiar dacă nu sunt exclusiv în proprietatea primăriei. Avem un patrimoniu foarte mare, Timișoara fiind orașul cu cel mai mare patrimoniu de clădiri istorice. Cifra este de 14.000, dacă numărăm toate clădirile construite înainte de 1940. Patrimoniul este însă compus din aproxiamtiv 7000-8000 de clădiri care chiar sunt în cartiere istorice și zone protejate. Aici nu s-a dărâmat prea mult în perioada comunistă și acolo sunt mari probleme, nu în zona centrală. Cartierul Fabricii și cartierul Iosefin va presupune muncă de câțiva zeci de ani”, mai spune directorul.

          Lupta pentru Capitala Culturală, faza pe clădiri istorice

          Cum finanțarea de la bugtul local nu este tocmai o variantă, fondurile europene și parteneriatele cu diverse firme și ONG-uri rămân o posibilitate pentru salvarea patrimoniului.

          „Timișoara are un buget mare și tot timpul au fost alocați bani, dar care au fost reportați din cauza acestor probleme cu Curtea de Conturi. Astfel, rămân fondurile europene pentru reabilitarea patrimoniului, doar că România nu le cere. Un proiect al primăriei, de aproximativ 8 milioane de euro pentru fațade și acoperișuri, există, pentru că domnul primar își dorește refacerea palatelor din Piața Operei, dar din păcate sunt aceste probleme. Sunt și mulți proprietari. Am reușit să reabilităm centrul istoric și asta a dat un impuls foarte mare și în reparația fațadelor. După ce am reparat pavajele din zona centrală și alte elemente, proprietarii au înțeles că e cazul să treacă și ei la fațade pentru că arăta rău”, spune Sorin Predescu.

          Candidatura pentru titlul de Capitala Culturală a Europei în 2021 pune în competiție Timișoara, București, Cluj-Napoca și Baia Mare, orașe cu un patrimoniu arhitectural pe cât de vast, pe atât de problematic.

          „E o problemă foarte importantă, pentru că orașul înseamnă clădiri istorice. Când te gândești la Cluj nu te gândești la Cartierul Mănăștur sau la Grigorescu sau la Iulius Mall. Nu, te gândești la centrul orașului și identitatea orașului este dată de modul în care sunt reabilitate aceste clădiri și modul în care acestea arată. Baia Mare are avantajul că are un patrimoniu mai mic, dar care a fost administrat foarte inteligent. Cred că dintre cele patru orașe, ei stau cel mai bine. Au reușit să își pună în valoare foarte bine clădirile. Din punctul de vedere al importanței patrimoniului, Clujul și Timișoara cred că sunt la același nivel, iar Bucureștiul este în altă poveste. Cred că Timișoara și Clujul au mult de lucru și sper ca această candidatură să fie și pentru refacerea acestui patrimoniu. Cu toții ne dorim acest titlu și pentru a repara patrimoniul, după exemplul Sibiului, care a renăscut după ce a fost Capitală Culturală Europeană”, spune Sorin Predescu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş.

           


          Publicitate

          Postaţi un comentariu