Breslele de ieri, clustere azi, vor să facă din Cluj capitală culturală a Europei

Încă din Evul Mediu, breslele meșteșugărești au reușit să îi ofere Clujului o personalitate aparte.  În secolul XIX ele erau încă puternice şi se evidenţiau nu doar economic ci şi prin implicarea în societate. Desfiinţate de comunişti, breslele păreau trimise în istorie. Nu a fost aşa, rolul lor în dezvoltarea oraşului nu se încheiase. Imediat după revoluţie, reapărând meseriaşii, aceştia au simţit nevoia să se protejeze într-o piaţă nereglementată organizându-se în asociaţii ale breslaşilor. Acestea au susţinut economic oraşul atunci când industriile comuniste se prăbuşeau şi au reclădit economia pe o bază care este şi astăzi funcţională. Mulţi dintre breslaşii postcomunişti sunt astăzi patroni importanţi în economia Clujului şi fac parte din ţesutul social al modernităţii. Astăzi, breslele sunt chemate din nou să pună umărul la dezvoltarea Clujului. Diversificate şi modernizate în ton cu noile tendinţe europene  din sistemul de organizare al breslelor, unele dintre ele au transformate în clustere care îmbină tradiţia cu noul. Dacă altădată breslele donau bani pentru construirea unei biserici sau a unui teatru, acum zidirile lor nu  mai sunt clădiri, ci programe și acțiuni, sunt evenimente, nu instituții. Iar unul dintre evenimentele la care contribuie și clusterele Transilvania Life Style și Gusturi Transilvane, primul coagulat pe criterii de creație, artă, design, al doilea pe bucătărie, patiserie, artă culinară, este proiectul Cluj, Capitală Culturală Europeană, 2021. (Redacția)

Dacă în secolul 19 breslele erau puternice în Transilvania și mai ales în Cluj, secolul următor, al comunismului, le-a desființat cu totul. Așa că, imediat după revoluție, câțiva meseriași s-au gândit să se organizeze în asociații ale breslașilor tocmai ca să poată să-și creeze un cadru legal și să funcționeze ajutându-se reciproc. În marea care dizolva tot, brutarii, negustorii, măcelarii, apicultorii simțeau nevoia să se coaguleze, să formeze molecule care bănuiau că la rândul lor vor crea țesutul social și economic al noii lumi. Așa s-au înființat Asociația Micilor Întreprinzători, devenită Asociația Patronilor și Meseriașilor, și Centrul de Afaceri Transilvania care a reorganizat breslele după noul profil al societății: breasla industriașilor, a negustorilor, a transportatorilor, media etc. În primii ani, aceste bresle au fost preocupate în primul rând să se organizeze și să-și impună legi și regulamente care să le ajute să funcționeze.

photo mircea zainescu

Mircea Olaru Zăinescu

Mircea Olaru Zăinescu a fost aproape de bresle și micii patroni, a lucrat cu ei mai mult de douăzeci de ani, viața lui de după revoluție este aproape în întregime legată de breslele din Cluj. „APM a avut la început vreo 150 de membri și tot timpul a fost reprezentată la Centru, în forurile din Capitală, unde negociau soluții pentru meseriași. Liderii de aici luau revendicările din teritoriu sugestiile și memoriile lor și mergeau cu ele la București unde se străduiau să le rezolve”, povestește Olaru Zăinescu.

„Poate acum nu vi se mai pare important, dar atunci era vital pentru micii întreprinzători să fie reprezentați de cineva și să aibă garanția că vocea lor se aude. Au lucrat, fiecare în meseria lui, și au crescut, mulți au ajuns patroni importanți în economia orașului, a județului nostru, considerată una dintre cele mai bune din țară. Și toți împreună, acești breslași care nu s-au lăsat, au contribuit la dezvoltarea zonei. Ei au creat o plasă de susținere a economiei atunci când haosul era principala amenințare. Poate că aceasta este principala contribuție pe care breslele clujene au avut-o în acești 25 de ani, au reclădit economia astfel încât comunitatea să funcționeze așa cum o vedem azi. Cum breslele din Transilvania erau mai puternice decât cele din restul țării, își revendicau o tradiție mai bună, contribuția lor la facerea legilor și regulamentelor de funcționare a fost una importantă și la nivel de țară.” Cât privește spiritul de breaslă, Olaru Zăinescu îl vede dispărând odată cu timpul, poate la meșterii populari mai păstrându-se intactă tradiția.

Breslele 2.0

Un rol important în reînvierea breslelor l-a avut o organizație profesională, privată, care a apărut în anii ’92-’94, numită Centrul de Afaceri Transilvania. Acest Centru a  apărut ca un contract între 20 de SRL-uri, azi patronii lor fiind milionarii Clujului. Radu Mleșniță, creatorul acestei structuri teritoriale avea în vedere organizarea breslelor, dar și a unui cadru funcțional bazat pe colaborarea între ele și între firmele membre.

„Era foarte mare nevoie de colaborare, de unitate, totul se destrăma în jur, dacă voiai să supraviețuiești, trebuia să te unești. Dar nevoia acesta de organizare din propria voință i-a ajutat mult. Au descoperit facilitățile pe care le pot avea uncționând în organizație, au văzut că pot cumpăra un produs pentru toți și pot negocia un preț mai bun, eu le ofeream schimburi de experiență cu Occidentul, am avut obsesia internaționalizării ca element cheie în reînvierea econmiei. Și acum sunt bresle puternice cele pe care le-am înființat atunci, dar lucrurile s-au schimbat puțin în modul de prezentare și de funcționare a lor”, explică Radu Mleșniță, președinte CAT.

foto radu mlesnita

Radu Mleșniță

Pe măsură ce trecea timpul, breasla de altădată devenea ceva mai flexibilă și mai diversificată. Apăreau noi meserii, noi tendințe care se splitau din cele vechi. Prin anii 2000, la început, Radu Mleșniță, aflat la Bruxelles cu misiuni profesionale, este îndrumat de oficialii europeni să modernizeze sistemul de organizare a breslelor după modelul clusterelor, pentru că aceasta era noua tendință și pe baza acestui nou model se va putea relaționa cu Vestul. Breasla în care intrau doar meșeriașii dintr-o ramură străveche, cum ar fi croitorii, acum trebuia să se deschidă spre noile tendințe din modă, design și Life Style, în general. Lumea se schimba, avea alte nevoi, mult mai diverse și mai sofisticate. Așa se face că, prin anii 2004-2005, iau ființă primele clustere în Cluj, organizate în mod liber, în sistem privat. Clusterele nu mai au personalitate juridică, dar funcționează ca grupuri constituie liber, din nevoi concrete și din obiective comune.

Dacă altădată breslele donau bani pentru construirea unei biserici sau a unui teatru, acum „teatrul” și „biserica” pe care ele le fac nu mai sunt clădiri, ci programe și acțiuni, sunt evenimente, nu instituții. Iar unul dintre „evenimentele” la care contribuie și clusterele Transilvania Life Style și Gusturi Transilvane, primul coagulat pe criterii de creație, artă, design, al doilea pe bucătărie, patiserie, artă culinară, este proiectul „Cluj Capitală Culturală Europeană”. „Avem mulți simpatizanți și susținători din Cluj și din întreaga lume, suntem creativi și activi, vom face evenimente de prezentare a creațiilor și inovațiilor la Cluj pentru că acest oraș trebuie să se prezinte în competiție cu un plus de inteligență și inovație față de ceilalți competitori. Vom reînvia în spirit  modern și multicultural gastronomia clujeană, gustul pentru frumos, arta de a trăi, arta de a îmbina utilul cu plăcutul. Considerăm că o caracteristică a acestui oraș care trebuie pusă în valoare și exploatată creativ este calitatea vieții. Avem o colaborare foarte bună cu universitățile, pentru componenta de calitate a vieții lucrăm împreună cu Universitatea de Științe Agricole, Universitatea de Medicină și cea de Arte și Design. Vom avea festivaluri culinare anuale, dar avem în vedere și construirea nui palat, unui Centru de Cultură Gastronomică care va reprezenta cultura și rafinamentul vieții clujene şi în care se vor investi circa 10 milioane de euro”, precizează Radu Mleșniță, președnte CAT.

Pentru aceste proiecte, fostele bresle, acum clustere, lucrează împreună, interdiscilplinar, s-au unit în mod liber pentru un scop comun și aceasta poate fi dovada că nimic nu piere, doar capătă o altă formă și un alt nume. Iar dacă acest oraș va deveni capitală culturală, va fi și datorită eforturilor lor, al breslelor de altădată devenite clustere azi.


Publicitate

Postaţi un comentariu