Bayer şi Monsanto: alianţa secolului

O ştire de la mijlocul lunii septembrie a trecut oarecum neobservată, deşi ne afectează pe toţi – grupul german Bayer a preluat producătorul american de seminţe Monsanto, în urma unei tranzacţii de 66 miliarde de dolari, cea mai mare operaţiune de fuziuni şi achiziţii din acest an. Cum ne afectează această tranzacţie pe noi, dar şi pe generaţiile următoare? Pe scurt: apare astfel cel mai mare furnizor mondial de seminţe modificate genetic şi erbicide, din „uniunea” între două nume controversate, cu o istorie încărcată în spate.

Istoria Bayer

Bayer AG este un holding format din 307 societăţi si care are 116.800 de angajaţi, potrivit presei internaţionale, care a relatat pe larg despre acest eveniment. Cea mai mare parte a afacerii se concentrează pe industria chimică şi farmaceutică. Trei părţi din concern, care operează în mare parte independent, sunt Bayer HealthCare, Bayer CropScience şi Covestro (fosta Bayer MaterialScience). Societatea pe acţiuni Bayer este listată pe bursa de valori din Frankfurt am Main, ca şi în Euro Stoxx, fiind considerată una dintre cele mai valoroase firme germane. În anul 2015, cifra sa de afaceri a fost 46,3 miliarde de euro, iar profitul 4,1 miliarde de euro.
Bayer a fost fondată în anul 1863 la Barmen, pe atunci un oraş de sine stătător, aproape de Koln, în vestul Germaniei. În anul 1900, sediul firmei s-a mutat la Leverkusen, iar în anul 1925, firma a fost înglobată în I.G. Farben. În timpul regimului nazist din Germania, şi în fabricile I.G. Farben s-a făcut uz de munca forţată, motiv pentru care corporaţia a fost dizolvată după război.
Bayer a fost reînfiinţată în anul 1950 şi, la fel ca întreaga ţară, a fost reconstruită rapid – astfel că în 1961, firma avea din nou 80.000 de angajati. Între anii 2002 şi 2005, a avut loc cea mai mare reorganizare din istoria companiei, când sectoarele farmaceutic, protecţia plantelor, chimic şi materiale plastice au fost împărţite şi au fost convertite în societăţi separate, în cadrul concernului nou format.

Heroina, naziştii, armele chimice

Între controversele ce însoţesc grupul german este faptul că ar fi inventat heroina, pe care a promovat-o ca remediu împotriva durerilor. Din 1898 şi până în 1924, heroina a fost considerată un calmant extraordinar, ce inducea şi stări euforice, şi era prescrisă aproape pentru orice afecţiune, de la gripă la scleroză şi boli de inimă. Afacerea cu heroină a fost una extrem de prosperă pentru Bayer, extinzându-se la nivel mondial, în 22 de ţări. În final, americanii au descoperit că medicamentul miraculos are efecte adverse foarte grave şi au interzis-o, în 1924. Statele europene s-au conformat şi ele, dar produsul a mai fost folosit, sporadic, inclusiv în Al Doilea Război Mondial.

Tot de această perioadă se leagă şi celelalte „pete” din istoria Bayer: în 1925, când forma împreună cu alte grupuri chimice germane Interessengemeinschaft Farben sau IG Farben, a fost printre finanţatorii campaniei lui Hitler. Grupul a produs arme chimice în Primul Război Mondial, iar în Al Doilea Război Mondial a lucrat împreună cu naziştii pentru realizarea Zyklon B, gazul folosit de aceştia în camerele de gazare de la Auschwitz.

În prezent, Bayer, cu sediul în Leverkusen, produce medicamente şi are o unitate de ştiinţe agricole care fa­ brică pesticide şi erbicide. Ţinta sa este de a domina piaţa chimică şi farmaceutică pentru oameni, plante şi animale.

Actualul preşedinte al consiliului de administraţie al Bayer AG este Werner Baumann. Compania este cunoscută şi printre microbişti, datorită implicării sale financiare, ce datează de mai multe decenii, în clubul de fotbal Bayer Leverkusen.

Istoria Monsanto

Şi numele Monsanto este cunoscut de toată lumea, compania fiind descrisă adesea de activiştii de mediu ca „răul absolut”, cel care ne modifică hrana şi ne îmbolnăveşte cu bună ştiinţă.

Compania americană Monsanto se autodescrie ca „o companie de agricultură sustenabilă, care livrează produse agricole în sprijinul fermierilor din toată lumea”. Este lider mondial în producţia de seminţe modificate genetic (în special de soia şi porumb), a aditivilor alimentari, a chimicalelor industriale şi a unor erbicide şi insecticide controversate.

Monsanto se apără de acuzele activiştilor susţinând că seminţele modificate genetic nu ar afecta sănătatea omului şi că sunt bune pentru agricultura sustenabilă.

Compania a fost înfiinţată în 1901 şi fabrica la început aditivi alimentari, cum ar fi zaharina, după care s-a extins în industria chimică, farmaceutică şi agricolă. În 1927, firma cu sediul în St. Louis a fost cotată la bursa din SUA. În prezent, după marea reorganizare din anul 2000, Monsanto are reprezentanţe în 61 de ţări, o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari (2015), un profit de 2 miliarde şi circa 22.500 de angajaţi (august 2015). Preşedintele său este Hugh Grant.

hugh-grant

“Intrăm într-o nouă eră în agricultură – una cu provocări semnificative, care necesită soluţii noi, durabile şi tehnologii care să permită cultivatorilor să producă mai mult cu mai puţin. Această fuziune cu Bayer va asigura exact acest lucru – un motor pentru inovaţie care combină portofoliul de protecţie a culturilor al Bayer cu seminţele şi genomica noastră de clasă mondială şi instrumentele din domeniul agriculturii digitale pentru a ajuta fermierii să depăşească obstacolele de mâine. Împreună, Monsanto şi Bayer se vor baza pe tradiţia noastră de care suntem mândri şi pe istoricul nostru inovator în domeniul agriculturii, oferind o gamă mai cuprinzătoare şi mai largă de soluţii pentru cultivatori” Hugh Grant, Preşedinte şi CEO al Monsanto

 

Compania s-a specializat nu doar în producerea de seminţe şi erbicide, ci şi în biotehnologii, care stau la baza controversatelor plante modificate genetic. Mai nou, Monsanto produce şi software pentru analize de date specifice, potrivit presei internaţionale.

“Petele” din biografia Monsanto se referă la producerea unor chimicale contro­ versate, cu toxicitate mare, pre­ cum bifenilul policlorurat, acum interzis, şi erbicidul Agentul Orange, folosit de armata SUA în Vietnam. Potrivit activiştilor, efectele respectivului erbicid, extrem de puternic, se resimt şi astăzi – în zonă încă se nasc bebeluşi cu malformaţii din cauza produsului. Mon­ santo a comer­ cializat erbicidul Roundup în anii 1970 şi a început să dezvolte seminţe mo­ dificate genetic de porumb şi soia în anii 1980.

Cine câştigă?

Cine beneficiază de pe urma tranzacţiei dintre cele două companii? Să vedem contextul, explicat de presa de specialitate: Uniunea Europeană a introdus reglementări aproape imposibile pentru produsele modificate genetic încă de acum 15 ani, astfel încât exportul de produse modificate genetic din SUA în Europa a fost descurajat. În acest moment, companiile care folosesc organisme modificate genetic (OMG) nu pot exporta către Europa, pentru că piaţa alimentară e închisă. Nicio companie nu ar risca să aibă produse etichetate ca OMG pe rafturile supermarketurilor europene.

Însă Senatul american a adoptat în luna iulie o lege prin care îi va obliga pe producători să includă pe etichetele produselor ingredientele modificate genetic, iar după aceste noi reglementări, produsele fără OMG ar putea fi acceptate din nou pe piaţa europeană. Exact în acest moment, întâmplător sau nu, vine şi tranzacţia Bayer-Monsanto.

“Agricultura se află în centrul uneia dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru: cum să hrănească încă 3 miliarde de oameni la nivel mondial până în anul 2050 într-un mod sustenabil din punct de vedere ecologic. A fost convingerea ambelor companii că această provocare necesită o nouă abordare care să integreze într-un mod mai sistematic expertiza în domeniile Seminţe, Genomică şi Protecţia Culturilor, inclusiv produse agricole biologice, cu un angajament profund pentru inovaţie şi practici de agricultură sustenabilă” Liam Condon, membru al Consiliului de Administraţie al Bayer AG şi şef al Diviziei Crop Science.

Cum se împarte piaţa

Anul trecut, Monsanto a încercat preluarea unui concurent de pe piaţă, şi anume compania Syngenta. În schimb, grupul elveţian Syngenta a acceptat să fie preluat de firma chineză ChemChina pentru 43 de miliarde de dolari, în timp ce companiile americane Dow Chemical şi DuPont au acceptat să-şi unească activităţile din sectorul de agrochimie pentru a da naştere unui grup evaluat la 130 de miliarde de dolari.

Pe piaţa mondială a erbicidelor, Bayer este pe locul doi, cu o cotă de piaţă de 18%, în timp ce pe primul loc se află Syngenta, cu 19% din piaţă. Monsanto este lider pe piaţa seminţelor, cu o cotă de piaţă de 26%, urmată de DuPont.

Aceste poziţii, câştigate cu greu, în timp, sunt ameninţate acum de fuziunile recente din sectorul agrochimiei. Tocmai de aceea, Bayer a insistat pentru preluarea Monsanto.

Monsanto este furnizor de seminţe modificate genetic de porumb, boabe de soia, bumbac, grâu şi trestie de zahăr, care au atras numeroase critici din partea activiştilor de mediu.

Monsanto este furnizor de seminţe modificate genetic de porumb, boabe de soia, bumbac, grâu şi trestie de zahăr, care au atras numeroase critici din partea activiştilor de mediu.

Pe 5 septembrie, Bayer a oferit 127,50 de dolari per acţiune. Monsanto a respins oferta, dar a susţinut că este implicată în „negocieri constructive” cu firma germană. Bayer şi-a crescut oferta la 129 de dolari pe acţiune. Tranzacţia creează cea mai mare companie de seminţe şi pesticide din lume, lider de piaţă în America, Europa şi Asia. Potrivit unor evaluări ale băncii Morgan Stanley din Dow Jones, prin fuziunea Bayer-Monsanto s-ar controla 28% din piaţa pesticidelor din lume şi 36% din piaţa de seminţe de porumb a SUA.

Eliminarea competiţiei, controlul pieţei

În concluzie, cele două companii gigantice vor forma cel mai mare furnizor din lume de seminţe şi pesticide, potrivit Bloomberg. După ce Bayer preia Monsanto, îşi va lărgi portofoliul cu peste 2.000 de soiuri de grâu, porumb sau soia şi va fi mai aproape de a deveni lider global în industriile farmaceutică şi chimică.

“Realitatea este că aveam 30 sau 40 de sortimente de boabe de soia, iar acum avem doar una, care este responsabilă pentru mai mult de 90% din toată soia care se vinde în SUA”, a explicat Robert Lawrence, profesor la Universitatea de Medicină John Hopkins. În final, este vorba despre eliminarea competitorilor mai mici, controlarea pieţei şi ridicarea preţurilor la seminţe şi pesticide pentru fermieri din toată lumea, astfel încât întregul sistem alimentar să depindă de ei, a adăugat Lawrence.

Acest fapt a atras şi atenţia comisarului european pentru competiţie, Margrethe Vestager, care a transmis că este necesar ca fermierii să poată alege atunci când achiziţionează seminţe şi pesticide. Vestager a semnalat cu îngrijorare faptul că piaţa agriculturii este deja foarte concentrată, în condiţiile în care un număr mic de companii globale domină această industrie.

Grupul nou format va avea venituri anuale de 26 de miliarde de dolari din operaţiunile din sectorul agriculturii. Dincolo de cifre, însă, ceea ce ne interesează pe noi este că vorbim despre două companii care au influenţat ceea ce mâncăm, medicamentele cu care ne tratăm şi modul în care ne cultivăm mâncarea. Ce vor face ele împreună pe viitor, rămâne de văzut.

baumann-si-grant

“Suntem încântaţi să anunţăm fuziunea celor două mari organizaţii. Aceasta reprezintă un important pas înainte pentru divizia noastră Crop Science (ştiinţa Culturilor) şi consolidează poziţia de lider a Bayer ca o companie inovatoare în domeniul ştiinţelor Vieţii la nivel mondial, cu poziţie dominantă în segmentele sale principale, oferind valoare substanţială acţionarilor noştri, clienţilor, angajaţilor şi societăţii în general” – Werner Baumann, CEO al Bayer AG. “Anunţul de astăzi este o mărturie pentru tot ceea ce am realizat şi valoarea pe care am creat-o pentru acţionarii noştri la Monsanto. Noi credem ca această fuziune cu Bayer reprezintă valoarea cea mai convingătoare pentru acţionarii noştri, cu cea mai mare certitudine, luând în considerare că este o tranzacţie făcută exclusiv cu bani lichizi” – Hugh Grant, Preşedinte şi CEO al Monsanto.

Cum se împarte piaţa după tranzacţia Bayer - Monsanto

Tranzacţia Bayer – Monsanto reprezintă cea mai mare achiziţie realizată vreodată de o companie germană şi va crea cel mai mare furnizor mondial de seminţe şi pesticide. Iată cum se va împărţi, după această preluare, această piaţă între noul gigant şi celelalte companii concurente, potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei financiare Morgan Stainley:

Porumb, SUA
Bayer Monsanto – 36%
Dupont Dow  – 41%
Adama Syngenta  – 6%
Alte companii  – 17%

Erbicide, la nivel global
Bayer Monsanto – 34%
Adama Syngenta  – 25%
Dupont Dow  – 19%

BASF  – 10%
Alte companii  – 12%

Insecticide, global
Bayer Monsanto – 23%
Adama Syngenta  – 23%
Dupont Dow  – 19%
BASF  – 8%
Alte companii  – 27%

bayermonsanto

 

Împreună, cele două companii – Bayer şi Monsanto – vor avea un buget de cercetare şi dezvoltare de 2,5 miliarde de euro, se arată în comunicatul oficial care anunţă fuziunea. Bayer activează în principal în domeniul industriei chimice şi farmaceutice, precum şi al agriculturii. Bayer produce seminţe şi chimicale pentru combaterea buruienilor şi a insectelor, deşi este recunoscută pentru medicamente, în primul rând a inventat aspirina, dar şi heroina. La rândul său, Monsanto este cel mai mare producător mondial de seminţe modificate genetic.


Publicitate

Postaţi un comentariu