Bani sunt, să vină și ideile

Piața inovației este într-o continuă dezvoltare mai ales în România, care se laudă atât cu o viteză remarcabilă a internetului, cât și cu tot mai mulți tineri interesați de IT, o industrie tot mai prezentă în marile orașe al României și nu numai. Oriunde ai fi și mai ales oricine ai fi, o idee bună de start-up pare a fi astăzi cel mai bun lucru care ți se poate întâmplă, în condițiile în care chiar și fără prea mulți bani, visul antreprenorial poate deveni realitate. Nu neapărat cu ajutorul statului, care încă pompează ajutoare financiare de milioane de euro în giganți IT precum Microsoft, IBM sau Dell, dar din „comunitatea IT” în care deja funcționezi. Adică așa numitele acceleratoare de afaceri, unde, aproape paradoxal, faptul că poți primi chiar și câteva zeci de mii de euro e unul dintre cele mai neînsemnate beneficii, în condițiile în care colaborarea cu un astfel de accelerator mai presupune și consiliere, ajutor în realizarea planului de business, dar și un mentor care să „călăuzească” proaspătul antreprenor.

Drumul spre antreprenoriat

Radu Iuhas, Bogdan Colceriu, Vlad Iuhas, Jennifer Austin și Adrian Horotan sunt cei care au fondat Risky Business, un fond de investiții care reunește forța financiară a peste 30 de companii din diverse domenii de activitate, companii care au pus inițial în acest fond aproximativ 250.000 de euro. Suma însă crește tot mai mult.

Într-un interviu acordat Transilvania Reporter, Bogdan Colceriu a explicat ce face un astfel de program pentru cei care doresc să își deschidă un start-up.

„Principalele două vehicole Risky Business de sprijinire a start-up-urilor sunt programul de accelerare și fondul asociat acestuia. În programul de accelerare un startup la început de drum beneficiază de mentorat, sprijin în construirea viziunii pe termen lung, a produsului și și a planului de marketing, sprijin în construirea echipei și a business planului. Pe lângă acestea, ne implicăm în programe cu studenți, evenimente, bootcamps și așa mai departe. Pentru a fi finanțabil, un startup trebuie să arate în primul rând că are o echipă capabilă în spate. Căutăm echipe care pot livra promisiunea unui business de succes. Idei foarte bune sunt multe. Echipe care să ducă aceste idei departe sunt mai puține. Pe lângă echipă, vrem să vedem o viziune solidă, o validare în piață și un drum clar de parcurs”, explică Bogdan.

Drumul este însă unul complex. Provocările sunt în primul rând de ordin psihologic pentru o persoană care intră până peste cap pe o piață supra-aglomerată de idei tot mai multe și tot mai bune. Toată lumea vrea să aibă succes, toată lumea crede că știe ce trebuie să facă, astfel că, în final, drumul spre antreprenoriatul de succes se transformă într-o cursă de anduranță.

„Multe persoane cred că efortul mare este în a găsi măreață idee. nici pe departe. Ideea e o simplă scânteie de la care pornește un drum anevoios de ani de zile cel mai probabil care cere imense sacrificii și efort. Cine nu are aceste așteptări setate corect, va cedă la prima ceartă între co-fondatori, la primul client nemulțumit, la prima lipsă acută de bani, la prima săptămâna nedormită, și așa mai departe”, mai spune Bogdan.

În contextul în care IT sunt două dintre cele mai la modă litere din piața de business, am putea fi tentați să credem că start-up-urile care au acest domeniu de activitate sunt cele mai „predispuse” la a primi finanțări. Lucruri nu stau însă chiar așa.      

„Simplu este să răspundem tehnologie dar nu e chiar așa. Componenta tehnologică este de cele mai multe ori acolo pentru a avea scalabilitate mare. Restricții de domenii însă nu sunt. De exemplu, market place-uri pot există în orice domenii, servicii de tip crowd sourced sau peer2peer la fel. Desigur, șansele sunt minime să finanțăm un business clasic din motive evidente de posibilitate de creștere rapidă. Finanțarea este probabil cea mai neînsemnată contribuție. Căutăm întotdeauna să aducem și co-nvestitor din domeniul startup-ului pentru a-l împinge în piață. Activăm mentorii relevanți pentru start-up și oferim know-how pentru construire de produs, go to market și business plan”, explică Bogdan.

Pe malul celălalt se află statul, dar și viziunea acestuia asupra modului în care inovația și start-up-urile ar trebui să funcționeze.  

„Dacă ajutorul de stat, cu bune intenții dar cu lipsă de experiență, e gândit prost, văd viață startup-ului scurtă. E important că un startu-p să nu primească mai mulți bani decât are nevoie și nici mai repede decât are nevoie. În caz contrar, aceea va fi prima și ultima finanțare primită. Pentru asta programele eficiente de stat lucrează prin investitori sau prin antreprenori pentru a da bani acolo unde trebuie și cât trebuie. Mă gândesc aici la Chile sau UK. Dacă banii vin pe un scor universal, șansele de eșec sunt maxime”, crede Bogdan Colceriu, co-fondator al Risky Business.

Un milion de euro pentru cei mai buni

Spherik Accelerator a anunțat în luna aprilie a acestui an că lansează noul program de accelerare pentru cei care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact la nivel global. Ajuns la a patra ediție, programul de accelerare al Spherik oferă un milion de euro pentru startup-urile care au în plan dezvoltarea globală la finalul programului și o structură de accelerare flexibilă.

„De la un an la altul am observat maturizarea echipelor care lansează startup-uri în România. La rândul său, Spherik Accelerator a evoluat odată cu piața si poate azi să ofere un pachet complet de beneficii bazat pe nevoile echipelor selectate. Vorbim aici atât de mentorat și de asistență în dezvoltarea de produse tech, cât și de acces în piață și scalare internațională. Banii pot fi, dacă vin la momentul potrivit, catalizatorul care propulsează un startup pe o traiectorie de creștere. Un milion de euro pregătiți de investitorii noștri anul acesta au exact acest rol”, spune Dan Sturza, Managerul de Investiții al Spherik.

Programul a început în luna mai, cu etapa preliminară de validare a ideilor și definire a produselor. Maxim 15 startup-uri/proiecte vor fi acceptate în această etapă. La finalul primei luni are loc o evaluare pe baza căreia vor fi selectate echipele care intră în etapa finală de accelerare. Startup-urile validate vor beneficia de sprijin adaptat nevoilor specifice de dezvoltare și lansare pe piață pentru a crește și genera venituri rapid. A două etapă se va încheia în septembrie, cu prezentări în fața unor investitori asociați programului.

Startup-urile selectate vor putea accesa gratuit toate beneficiile programului, de la mentorat la spații de lucru și consultanță în dezvoltarea business-ului.

Spherik Accelerator este fondat de Liberty Technology Park Cluj, Banca Transilvania, Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Fiind o organizație non-profit, Spherik nu ia din acțiunile fondatorilor, ci facilitează accesul la investiții pentru 3,14% din suma primită de startup-uri în primul an. Procentul primit de la startup-uri este reinvestit în programe și contribuie la creșterea ecosistemului de profil din România.

 

 [stextbox id=”custom”]

Fondul de accelerare clujean Risky Business, alături de Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants şi investitor al fondului, au anunțat în luna martie prima investiţie alocată unui startup românesc, în valoare de 70.000 de euro, pentru dezvoltarea casei de marcat virtuale Ebriza. Potrivit informaţiilor Risky Business, suma alocată ridică evaluarea startup-ului Ebriza la jumătate de milion de euro. Cu banii investiți, Ebriza urmează să devină mai mult decât un soft de casă de marcat, prin integrări cu alte soluții utilizate de comercianți.  

Deja testată în câteva locații din Cluj, București și Constanta, Ebriza se accesează imediat și gratuit, comerciantul plătind doar un accesibil abonament lunar, în funcție de nivelul de utilizare. Ebriza reduce astfel semnificativ efortul și costul de operare al cafenelelor, restaurantelor, al micilor magazine sau al comercianților la început de drum, care nu au nevoie să investească în soluții scumpe de gestiune și casă de marcat.

“Cheia dezvoltării Ebriza este integrarea cu diverse sisteme de livrări, furnizori sau contabilitate existente în piață, experiența facilă a utilizatorului și acces de pe orice tip de platformă în timp real. Pe asta ne vom concentra eforturile în următoarea perioada”, afirmă Alexandru Mareş, CTO şi co-fondator Ebriza.

[/stextbox]

 

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu