Ambasadorul SUA, la Cluj: Rusia şi NATO se înarmează la Marea Neagră

Ambasadorul Hans Klemm, la Facultatea de Studii Europene | Foto: Dan Bodea

Dacă cineva îşi mai punea întrebări de ce a ales administraţia americană să trimită la ambasada de la Bucureşti un diplomat de carieră cu experienţă în zonele de conflict, întrerupând tradiţia de 25 de ani de alocare a postului unor civili apropiaţi grupurilor de interese economice din jurul Casei Albe, răspunsul îl putea afla vineri la cluj.

Într-un discurs de 20 de minute ţinut în faţa studenţilor clujeni, în aula Facultăţii de Studii Europene, ambasadorul Hans Klemm a confirmat că principala preocupare a Washingtonului în ţările din flancul sudic al alianţei NATO este contracararea agresiunii ruseşti.

Fără a exprima-o explicit, discursul ambasadorului Klemm a subliniat opinia americană potrivit căreia parteneriatul strategic cu Rusia a luat sfârşit. Şi probabil deloc întâmplător, cu o zi înainte, în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai”, diplomatul american omagia personalitatea lui Abraham Lincoln, preşedintele care, într-o perspectivă romantică asupra istoriei, n-a pregetat să iniţieze un război sângeros pentru a apăra valorile americane.

Dacă în locul domnului Klemm ar fi participat la Grupul de Reflecţie şi Analiză Interanţională Citadel un purtător de cuvânt al Pentagonului, luarea sa de cuvânt nu ar fi diferit foarte mult de cea a amabasadorului american. Domnul Klemm nu s-a limitat în a spune că „o Rusie revanşardă destabilizează securitatea europeană”. El a detaliat investiţiile militare ale Rusiei în regiunea Mării Negre. „Până în 2020, a spus ambasadorul american, Rusia își va fi întărit în mod semnificativ capacitățile militare în regiune, folosind Crimeea drept bază pentru puterea sa militară în regiune, dar folosind și unele amplasamente în Abhazia. Strategia sa militară principală în regiune pare să fie dislocarea unor capacități de interzicere a accesului în zonă, numite A2AD, capacități dislocate în Crimeea pentru a preveni capacitatea celor percepuți drept inamici de a interveni militar în Marea Neagră. Sub această egidă a A2AD, Rusia pare de asemenea hotărâtă să transforme flota sa de litoral din Marea Neagră într-una capabilă să proiecteze puterea Rusiei în partea de est a Mării Mediterane. Conform ministrului apărării al Rusiei Serghei Șoigu, Rusia va cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru Flota Mării Negre până în 2020, care vor duce probabil la construirea și lansarea la apă a 18 noi nave militare împreună cu infrastructura portuară necesară. Aceste nave vor include o flotă înnoită de submarine în Marea Neagră constând din șase noi submarine din clasa Kilo, considerate drept unele dintre cele mai silențioase submarine din lume. Desigur, capacitățile sale navale constituie doar una dintre componentele întăririi puterii militare a Rusiei în Marea Neagră. Forțele sale aeriene își întăresc și ele potențialul în Crimeea. Până în 2016 un regiment de bombardiere Tu-22M2 cu rază lungă de acțiune va fi dislocat la baza aeriană Gavardeșkoie. În plus, Rusia are în plan dislocarea unor avioane de vânătoare pentru atac la sol și atac aerian, a unor elicoptere, precum și a noului avion de vânătoare pentru forțele navale de tip Su-30M”.

Concluzia diplomatului american este că, până în anul 2020, Rusia va militariza Marea Neagră astfel încât să aibă puterea de a intimida naţiunile riverane. Ce va face NATO ca să-şi protejeze flancul su-estic. În primul rând, spune ambasadorul Klemm, „ceea ce trebuie să ştie aliaţii noştri, dar şi potenţialii noştri inamici, este faptul că Statele Unite sunt ferm angajate să respecte Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre”. Este o declaraţie de descurajare pentru că, cel puţin în viitorul apropiat, Alianţa nu va putea rivaliza militar cu Rusia la Marea Neagră, Convenţia de la Montreaux impunând restricţii în privinţa capacităţilor navale pe care le poate disloca în zonă. Chiar şi aşa, Statele Unite îşi vor întări prezenţa militară în statele din flancul estic, investiţiile SUA în militari şi echipamente militare dislocate în Europa Centrală şi de est fiind de 3,4 miliarde de dolari în 2017, cu un miliard mai mult decât va cheltui Rusia pentru Flota Mării Negre până în 2020.

Statele Unite contează şi pe conlucrarea dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru a întări securitatea lor comună şi capacităţile militare ale NATO ăn regiunea Mării Negre.

„Deși cu toții ne dorim ca provocările cu care se confruntă regiunea euroatlantică în domeniul securității, mai ales în regiunea Mării Negre, să prezinte un tablou mai optimist, nu am nici o îndoială că dacă cea mai puternică alianță militară din istorie rămâne unită, așa cum a facut întotdeauna, va trece cu bine prin această perioadă nesigură și va deveni mai puternică și mai capabilă decât a fost vreodată”, a încheiat ambasadorul american.


Publicitate

Postaţi un comentariu