Adrian Dohotaru, deputat USR: „Era bine dacă Primăria prelua Parcul Feroviarilor de la Ministerul Transporturilor în timpul guvernului Cioloș”

Parcul Feroviarilor/ Foto: Dan Bodea

Parcul Feroviarilor, al doilea ca suprafață din oraș, a ajuns o adevărată ruină, un focar de infecție. În momentul de față, Primăria Cluj-Napoca așteaptă ca Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Căi Ferate să îl transfere municipalității în vederea demarării unui concurs de idei pentru această zonă. Doar că nu se știe cu exactitate când se va întâmpla acest lucru. Transilvania Reporter l-a provocat la o discuție pe deputatul USR, Adrian Dohotaru, care a militat ani la rând din poziția de activist de mediu pentru ca acest parc să fie redat clujenilor. Cum vede acesta lucrurile în momentul de față și cum poate  să susțină proiectul din postura de deputat al opoziției, aflați în cele ce urmează.

Reporter: Ce crezi că ar trebui să se întâmple exact cu Parcul Feroviarilor? În momentul de faţă administraţia locală susţine că va propune un concurs de idei care să cuprindă întreaga zonă, doar că trebuie să aştepte ca acesta să fie cedat municipalităţii de către Compania Naţională de Căi Ferate și Ministerul Transporturilor, acţiune pentru care s-au făcut toate demersurile.

Adrian Dohotaru: Parcul Feroviarilor poate deveni prin extindere spre Parcul Oașului al doilea spațiu public al orașului. Merită redat clujenilor în urma unui exemplu de urbanism participativ și a unui concurs de proiecte. Avem dreptul la o calitate a vieții ridicată! De aceea, mă bucur că am arătat, alături de mulți alți clujeni, abuzurile clubului de fotbal CFR care a încercat să construiască o bază sportivă privată, care ar fi tăiat accesul general și gratuit al cetățenilor, fără să aibă autorizațiile necesare. Parcul are câteva avantaje importante: este în apropierea centrului și pe malul Someșului, deci poate fi un model sustenabil de dezvoltare a orașului cu fața spre râul său, nu cu spatele ca până acum. Foarte relevant, este într-un areal fost industrial care se poate dezvolta imobiliar, iar un spațiu public de asemenea dimensiuni atrage investiții în zonă.

După cum am arătat în volumul Protestatarul. O istorie participativă, subcapitolul Reaproprierea Parcului Feroviarilor, încă din 2008 am cerut primăriei să preia acest spațiu public. Au fost promisiuni în acest sens, dar nu s-a concretizat nimic în aproape 10 ani.

 Cartea Protestatarul. O istorie participativă se poate descărca gratuit aici.

Era bine dacă Primăria prelua parcul de la minister în timpul guvernului Cioloș. Cred că dacă ar fi apelat și la noi, la activiștii civici ai orașului, am fi venit cu o campanie de advocacy pentru a convinge Ministerul Transporturilor să îl cedeze. Acest advocacy atât politic cât și civic s-ar putea să fie mai dificil în noul guvern Dragnea-Grindeanu. M-am mai implicat și în convingerea Căilor Ferate să renunțe la contractul cu clubul de fotbal CFR, mai ales că s-a demonstrat că nu și-au mai plătit redevențele de ani de zile. Clubul CFR nu a mai plătit redevența după ce nu au mai putut transforma parcul public într-o bază sportivă privată.

Adrian Dohotaru/ Foto: arhiva personală

Reporter: A existat o mică dispută pe Facebook vizavi de Parcul Feroviarilor şi ideea legării acestuia de Parcul Oaşului. I-ai reproşat city managerului Gheorghe Şurubaru că nu face toate demersurile pentru ca Primăria să preia parcul, iar în replică, Ovidiu Câmpean, directorul Direcţia Comunicare, relaţii publice şi turism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca ţi-a reproşat că ţi-ai asumat ideea legării celor două parcuri şi că susţii proiectele Clujului doar prin vorbe. Cum răspunzi acestor „acuzaţii”?

Adrian Dohotaru: Atât ca activist, cât și ca om politic aflat în opoziție, este firesc să formulez critici în spațiul public pentru ca unele promisiuni ale autorităților să se transforme în realități. Nu fac o critică negativă, să spun că primăria face lucrurile rău, dar cred că administrația ar putea funcționa mai bine. Dacă administrația ar funcționa mai inteligent, intențiile s-ar transforma mai des în fapte. Pe Facebook, am spus și că nu am participat formal la noua strategie a orașului (2014-2020), deși am dat unele sugestii către colegi din societatea civilă, pentru că m-am uitat pe vechea strategie a orașului (2007-2013) și am fost surprins neplăcut de distanța dintre declarații și realități. Cine are curiozitatea să o parcurgă vede că peste 80% dintre obiective nu sunt realizate nici acum. Iar la cum a fost formulată și noua strategie, pe care am avut răbdarea să o parcurg chiar dacă are peste 1000 de pagini (!), nici 10% dintre obiective nu vor fi îndeplinite. O astfel de atitudine nu e profesionistă, în ciuda bunelor intenții și a meritelor administrației Boc. Se pot face politici publice mai coerente și cred că din 2020 se va întâmpla acest lucru.

Ovidiu Cîmpean mi-a reproșat că susțin ca idee proprie inițiativa de a lega Parcul Feroviarilor de Parcul Oașului, astfel ajungând la un spațiu public aproape cât Parcul Central. El zice că e o idee care apare deja în strategia orașului. I-am replicat că am propus ideea extinderii în ianuarie 2014, la o discuție publică pe buget, iar discuțiile pe strategie au fost ulterioare. Oricum, o astfel de idee de a lega două parcuri pe malul Someșului la doar câteva sute de metri între ele, nu este un proiect ce necesită originalitate. Orice om cu minim simț urbanistic își dă seama că poate fi făcută legătura pentru a avea un parc mai mare.

Din dispută, alte lucruri mi s-au părut mai interesante. Eu credeam că parcul a fost preluat deja sau urmează să vină la primărie. M-am înșelat, nu se știe când și dacă va fi cedat primăriei, mai ales că noul guvern are altă culoare politică decât Primăria Cluj. Și atunci de ce se discută de consultări publice legate de parc fără să fie proprietarul de față? A fost mai degrabă o întâlnire care pregătește finanțările unor ONG-uri de la bugetul local pe anul 2017. Este bine ca societatea civilă să fie finanțată de autorități, dar trebuie să fim atenți și care sunt compromisurile pe care le fac organizațiile care sunt finanțate. E greu să ai o voce critică de anvergură în oraș cu finanțări de la primărie, deși nu zic că e imposibil. Compromisurile există, sunt discutate în cercuri informale, dar foarte rar apar în spațiul public dispute. Când apar, nu cred că se înțelege prea mult, dar cine e inteligent urmărește banii și poate să își dea seama cum se configurează taberele.

Sunt unii activiști care de-a lungul timpului au refuzat să fie finanțați de primărie. Dau două exemple pentru a înțelege importanța finanțărilor. Să ne imaginăm cum ar fi fost campania SRM critică la adresa RMGC cu finanțări de la companie. Sau cum ar fi fost critici miile de oameni ieșiți zilele astea în stradă finanțați de guvernul Dragnea-Grindeanu. Unii ar putea spune că am o viziune diferită de a lor cu privire la societatea civilă. În primul rând, pentru mine e un mediu cu rol de presiune, de critică la adresa autorităților, alții o văd ca serviciu public externalizat în condițiile în care încrederea în stat s-a diminuat. În plus, Primăria externalizează la Cluj niște funcții de propagandă ONG-urilor. Propaganda bună e cea persuasivă și subtilă, nu fățișă, de aceea și Clujul a devenit un oraș festivalier, cu evenimente multe, dar adesea superficiale, fără o viziune în spatele lor.

Reporter: Ca activist sunt de notorietate propunerile şi acţiunile tale, de multe ori inedite, prin care susţii zonele verzi din oraş. Ce vei face ca deputat pentru ca acest parc să fie cedat mai rapid municipalităţii clujene şi pentru ca această zonă să fie redată clujenilor?

Adrian Dohotaru: Ca deputat aflat în opoziție voi apela la colegii clujeni aflați la putere, de la PSD și ALDE, ori în preajma ei ca UDMR, pentru a vedea cum putem conlucra astfel încât parcul să fie folosit din nou de clujeni. Încă îmi amintesc că era plin Orășelul Copiilor pe când eram puști și stăteam în apropiere. Sigur, voi căuta moduri de a colabora  și cu Primăria pe acest subiect, apelând și la colegi din USR și prieteni din mediile asociative pentru expertiză.

Reporter: În urmă cu şase ani, la nivel local a fost lansată o petiţie şi a fost organizat un protest chiar pe această temă, pentru ca Parcul Feroviarilor, cu celebrul Orăşel al Copiilor, să fie redat clujenilor, dar treptat, interesul clujenilor vizavi de acesta a scăzut. De ce crezi că a scăzut drastic interesul faţă de o zonă care poate acoperi una dintre marile nevoi ale clujenilor şi anume nevoia de spaţii verzi?

Adrian Dohotaru: Interesul a scăzut pentru că a trecut pericolul transformării abuzive a parcului într-o bază sportivă privată. Odată abuzul descoperit, trebuia ca Primăria să preia parcul de la Căile Ferate și Ministerul Transporturilor. Încă țin minte acel protest când parcul era închis și am blocat strada ca să arătăm că nu avem unde juca o miuță. A venit poliția și am fost lăsați să intrăm după care a venit valul de sesizări coordonate inteligent de Istvan Szakats care au blocat amenajările ilegale.

Protestul din 2011/ Foto: Adrian Dohotaru

Protestul din 2011/ Foto: Adrian Dohotaru

Protestul din 2011/ Foto: Adrian Dohotaru

Reporter: Parcul are o suprafaţă de 5, 4 hectare. Cum crezi că ar trebui să fie folosită această suprafaţă? Parc, bază sportivă, altceva?

Adrian Dohotaru: Doresc un parc cu mult verde, deci cu amenajări minim intruzive, în care lumea se relaxează și se practică sport, dar se petrec și evenimente culturale. Vreau un parc în care oamenii se îndrăgostesc, alții se împrietenesc. Sunt și alții care discută. Intrarea e gratuită și aici vreau să semnalez un lucru important: nu există democrație fără spații publice. Calitatea spațiului public arată în termeni urbanistici calitatea democrației.

Reporter: În apropiere de acest parc se va construi un mall, dar si trei blocuri „zgârie nori”. E un lucru bun sau din contră pentru această zonă?

Adrian Dohotaru: Propun cel puțin o dezbatere publică pentru ca clujenii să cunoască mai bine planurile dezvoltatorilor imobiliari. Este important ca ei să respecte planurile PUG, dar și să participe la discuțiile legate de amenajarea parcului și să contribuie financiar pentru că un astfel de spațiu public aproape cât Parcul Central le va spori considerabil valoarea proprietății.

Reporter: Ce se întâmplă cu Parcul Est / Între Lacuri? Sunt şanse să vedem în viitorul apropiat cel mai mare spaţiu public al Clujului aşa cum este acesta propus de către SOS Lacurile Gheorgheni?

Adrian Dohotaru : Primarul Emil Boc trebuie să își respecte angajamentul dat în urma unei petiții cu 3000 de semnatari on-line și offline și în urma intervenției OAR. Detalii aici.

Sunt șanse pentru că după cum am arătat într-o hartă recentă, distanța între lacul 1 și lacul 3 este de o sută de metri, deci se poate crea o alee pietonală. Mall-ul poate aduce traficul auto în parkingul subteran dinspre str. Teodor Mihali, fără să mai vină dinspre strada Între Lacuri. Distanța între locul de joacă de lângă lacul 3 și Baza Sportivă Gheorgheni, proaspăt amenajată, este de 400 de metri prin fosta pepinieră Becaș. Doar unind aceste spații, se creează cel mai mare parc al orașului în formă de potcoavă. Apoi, potcoava poate fi unită cu spațiul superb al pepinierei, stufărișului și ultimelor două lacuri mai mici.

Pentru această ultimă fază, sunt necesare negocieri cu proprietarii privați. Interesul public de a avea un parc bate interesul lor privat de a construi. M-am uitat pe legea exproprierilor, iar cadrul legal permite asta. E un principiu valabil și pentru zona La Terenuri din Mănăștur, Parcul Colina și alte spații verzi. În zona lacurilor, am putea să avem un parc de peste 60 de hectare, de 5 ori mai mare decât Parcul Central, realizat în secolul XIX. Din nou, participarea publicului este esențială la luarea deciziilor privind parcul pentru că pentru baza sportivă, deși ok, însă putea fi un proiect și mai bun, nu au existat consultări.

Eu sunt optimist, dacă nu va face acum Primăria spații publice pentru un Cluj în secolul XXI, o vom face noi.

Cum arată Parcul Feroviarilor în prezent? Urmăriți o galerie foto realizată de Dan Bodea:


Publicitate

Postaţi un comentariu