Administratorii Clujului ”ascund gunoiul” sub aplicarea legii

foto: Dan Bodea

Situația deșeurilor menajere dă bătăi de cap serioase tuturor comunele din județul Cluj, administraţiile locale fiind nevoite să se descurce pe cont propriu în ultimii ani. Și mai grav este faptul că incertitudinea privind termenul de finalizare a CMID îi determină pe operatorii de salubritate să nu fie interesați de ridicarea gunoaielor din comunele clujene. Sătui de tergiversarea implementării proiectului CMID și de faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan este mai degrabă un ”perceptor” care  adună taxe, dar nu oferă și soluții pentru rezolvarea crizei deșeurilor din județul Cluj, mai mulți primari reacționează. Cu toții arată cu degetul înspre prefectură și consiliul județean.                                            

”Atentat la sănătatea populației!”

După ”criza gunoaielor” cu care s-a confruntat, la sfârșitul anului trecut, administrația din Florești, lucrurile par să fi intrat o perioadă pe un făgaș normal, dar primarul Horia Șulea trage un semnal de alarmă: ” Problema deșeurilor menajere există la nivelul întregului județ și va deveni, probabil în foarte scurt timp, una dintre cele mai mari probleme post-aderare a României la Uniunea Europeană. Pentru că este vorba despre un atentat la sănătatea populației și pe scară largă un atentat la sănătatea națională” .

În Chinteni deșeurile menajere zac în curțile și grădinile oamenilor. În momentul de față, acolo, nu se ridică deșeurile de două luni. Primăria nu are un contract de salubritate deși, încă din 2015, organizează în mod repetat licitații la care însă nu se prezintă nimeni. ”Neparticipând nimeni la licitațiile pe care le-am organizat, ne-am adresat la operatorul care activează la nivelul județului Cluj, respectiv compania Strict Prest SRL. Numai că operatul profită de faptul că nu deține un contract și stabilește prețuri de colectare a deșeurilor după bunul lui plac. Dacă în luna ianuarie 2017 ridicarea deșeurilor menajere ne-a costat 12.400 de lei, am avut surpriza neplăcută ca pentru luna august 2017 să coste 70.000 de lei, cu un bon de cântar atașat facturii, semnat de cineva de la firmă, fără ca vreun reprezentant al primăriei Chinteni să fie prezent la momentul întocmirii actelor. Nu am să plătesc așa ceva niciodată! Și în acest context nu am mai făcut comandă”, spune revoltată Lucia Suciu, primarul comunei Chinteni. Situația gunoaielor capătă accente jalnice, nedemne pentru secolul în care trăim. La nivelul Consiliului Județean se discută de ani de zile despre amenajarea rampei ecologice și totuși, în 2017, problema este în continuare nerezolvată. Între timp deșeurile menajere din județul Cluj sunt transportate la Oradea. ”Situația poate degenera într-un dezastru pentru populație și mă voi strădui ca cei de la Ministerul Mediului să fie extrem de informați în această situație, pentru că în momentul în care doamna ministru <<Grațiela Gavrilescu, n.a.>> a fost prezentă la Cluj, mi-am dat seama că de fapt la nivelul județului lucrurile nu sunt tocmai transparente și că oficialităților li se ascund foarte multe situații cu care ne confruntăm”, a mai spus primarul din Chinteni.

Soluții ”extreme”

De altfel, sătulă de promisiuni şi amânări, Lucia Suciu a recurs la un gest ”extrem”, în urmă cu un an, când a anunțat că intenționează să părăsească Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan. Dacă acest lucru s-ar fi întîmplat, județul Cluj era obligat să returneze banii europeni folosiți pentru implementarea proiectului CMID. ”Suntem în continuare membrii în Eco-Metropolitan, dar nu mai plătim cotizația. Nici nu mi-am dat demisia tocmai pentru a nu le dat posibilitatea să spună că prin demisia noastră am destructurat această asociație, și că din acest motiv nu se mai poate realiza rampa de deșeuri. Pentru că în momentul în care am anunțat că îmi voi da demisia, repede autoritățile au luat atitudine și au spus că din cauza mea nu se va mai putea realiza acest obiectiv. Uite că nu-mi dau demisia, dar nici nu mai plătesc cotizația. Însă, nici acest gest nu este o soluție. Poate fi cel mult o atitudine. În primul rând avem administrație publică și trebuie să lăsăm la o parte culoarea politică. Făcând front comun cu siguranță vom găsi și soluții. Atâta timp cât facem lucruri doar prin prisma politicului, suntem în această situație. Nu cred că vreunul dintre primarii de la nivelul județului Cluj se face vinovat de nerealizarea rampei de deșeuri. Această situație, de la bun început a fost gestionată de Consiliul Județean, indiferent cine a fost la conducere. Văd și eu și ceilalți colegi primari din județ, că la nivelul conducerii Consiliului Județean nu există soluții. Atunci, hai să facem front comun și să le găsim noi”, a spus Lucia Suciu.

La polul opus, mult mai vehement este primarul Floreștiului, Horia Șulea. Acesta vine cu o propunere ”de forță”, dar, din păcate, imposibil de aplicat. ”Piața colectării selective este una foarte absorbantă. Eu dacă aș fi în măsură, și dacă aș avea puterea legală, eu în două luni de zile aș garanta că în Florești nu s-ar mai plăti gunoiul, de către cei care fac colectare selectivă. Pe cei care nu colectează selectiv, pentru că din păcate încă mai sunt oameni care refuză să facă colectare selectivă, i-aș pune să plătească de cinci ori prețul care se aplica acum. Nu doar ca să acopăr persoanele care colectează selectiv, ci ca să fac și profit. Și vorbim de un profit frumos. Sunt zone în Florești unde 80% din volumul deșeurilor menajere, este reciclabil. Odată colectat selectiv deșeul, deja vorbim de alte sisteme care să-l distrugă și să-l dezintegreze mult mai repede, partea de deșeu menajer, partea umedă. Astfel, nu am mai fi obligați să ocupăm zeci și sute de hectare cu betoane și cu investiții enorme și aiurea, în opinia mea. Dar nu am acest cadru legal”, explică Șulea.

”Piața trebuie liberalizată”

În acest moment operatorul care se ocupă de colectarea deșeurilor menajere, la nivelul județului Cluj, este compania Strict Prest. Prea puțin într-o piață în care, prin liberalizare, s-ar crea un sistem concurențial benefic pentru comunitate. ”Eu ca și liberal, din start ar trebui să susțin inițiativa privată. Orice monopol nu face bine dar, probabil că în anumite domenii de activitate monopolul este obligatoriu. În ceea ce privește sistemul de management al deșeurilor eu nu l-aș pune în spatele Consiliului Județean ca un monopol al CJ, eu i-aș obliga pe cei de la Ministerul Mediului să gestioneze acest serviciu. În momentul de față cei de la Ministerul Mediului nu fac altceva decât să se preleveze de legislație, să vină și să pună amenzi. Ei nu au nicio obligație, au doar drepturi, iar dreptul de a pune amendă este unul sfânt. Ei, în acest fel monopolul de stat este unul dăunător și păgubos. Însă, cred cu tărie că în zona asta de activitate concurența  ar fi una benefică”, detaliază primarul de Florești. ”Neexistând concurență lucrurile nu au cum să meargă într-o direcție bună. Nu-i firesc să ai un singur operator. Normal ar fi să încerci să ai cât mai mulți operatori. Și tocmai din acest motiv ar trebui să liberalizăm serviciul, să le dăm posibilitatea, prin ceea ce fac zi de zi, să rămână pe piață, sau să plece, iar pentru acest serviciu contractul să fie acordat doar prin licitație publică. Dar, depinde de ce ne dorim. Să ne îmbogățim peste noapte, sau să avem servicii de calitate și să fim veșnici”, a completat Lucia Suciu.

Colectarea selectivă și litera legii

Chiar dacă proiectul CMID ar fi finalizat, azi tot nu ar mai reprezenta o soluție viabilă. ”Eco-Metropolitan, la momentul când a fost gândit sistemul ăsta de management integrat al deșeurilor, probabil că n-a fi fost gândit rău, dar știm cu toții cum se derulează și cum se fac achizițiile publice în România. Principiul care stă la baza managementului deșeurilor în felul acesta, management integrat, nu este unul de perspectivă și nu este unul eficient. Ați văzut ce se întâmplă în Bistrița? O celulă plină, mai mult cu apă decât cu deșeuri menajere, la fel ca și la groapa de gunoi de la Cluj, a început să curgă. Ei, acele lichide conțin tot felul de substanțe chimice poluante și sunt un real pericol pentru populație și pentru mediul înconjurător. În opinia mea colectarea selectivă la producător trebuie să fie literă de lege. Literă de lege în sensul în care, dacă azi unele persoane plătesc penal pentru că au vorbit în plus, de data asta să plătească penal cei care nu implementează colectarea selectivă a deșeurilor. Îmi asum ceea ce spun acum”, a conchis Horia Șulea.


Publicitate

Postaţi un comentariu