Eroii din spatele proiectului „O masă caldă”

Transilvania Reporter a iniţiat o vânătoare de eroi. În opinia noastră, erou al acestui timp lipsit de primejdii concrete este acel bărbat sau acea femeie care are curajul să trăiască potrivit unor valori astăzi desuete. Eroi sunt acei oameni care şi-au construit o carieră în manieră clasică, prin studiu, hărnicie şi perseverenţă, şi care, mai mult decât atât, sunt modele ale implicării sociale. Comportamentul prosocial, cum îl denumesc sociologii, poate însemna filantropie, voluntariat, campanii de ajutorare sau de denunţ al abuzurilor. Eroii timpului nostru sunt oamenii care acţionează altruist, care se desprind de sine pentru a-i ajuta pe celălalt. E timpul să-i cunoaştem.

În cadrul acestui număr, politologul George Jiglău, unul dintre inițiatorii acțiunii „O masă caldă” ne va vorbi despre proiectul său de suflet, despre felul în care acțiunea demarată de Facultatea de Științe Politice a crescut, ajungând să fie implementată și în alte orașe din România, precum: Bistrița, București și Satu Mare.

Cosmina Paul, colega lui George, a fost cea care a venit cu ideea. Totul a început cu o plimbare în Piața Muzeului, unde în fiecare zi de marți, de ziua Sfântului Anton, un grup de persoane primea mâncare. Alimentele erau împărțite de călugării de la Biserica Franciscană. Cosmina i-a întrebat cum ar putea să îi ajute pe acei oameni. Răspunsul a fost simplu: „Cu o masă caldă”. Zis și făcut. Prima „masă caldă” a fost împărțită pe 1 iunie 2013, după ce Primăria Cluj-Napoca le-a permis accesul profesorilor și studenților din cadrul Facultății de Științe Politice, în cadrul cantinei proprii. „Primii voluntari au fost studenții noștri, eu am apărut cam în a doua săptămână. Inițial ofeream o masă caldă grupului de la Biserica Franciscană. Așa a început totul”, povestește George.

Bugetul inițial, de 100 de lei, care se concretiza în 50 de porții, era adunat în fiecare săptămână de la persoanele care doreau să doneze: rude, prieteni. „Așa a funcționat până în toamnă. Când a apărut adăpostul primăriei de pe strada Dragoș Vodă, ne-am extins, pentru că și cei de acolo ne-au spus că ar avea nevoie de noi. Am început să pregătim cam 90-100 de porți. Tot atunci a devenit clar că avem nevoie de o modalitate instituționalizată de a aduna banii și donațiile, pentru că lumea începuse să știe de noi. Prima colaborare cu un ONG a fost cea cu Asociația Studenților Contabili RATIO de la FSEGA. Ei doreau să se implice și s-au ocupat de contabilitate timp de un an”, povestește George.

Un alt moment important pentru echipa „O masă caldă” a fost acela când acțiunea a apărut în presa națională. „Din momentul acela a explodat toată povestea, pentru că au început să vină donații de peste tot din țară. Întotdeauna a fost vorba de donații mici, sub 100 de lei, dar a prins foarte bine ideea că fiecare porție costă doi lei. Lumea nu cred că s-a gândit neapărat la sumă, ci la câte porții de mâncare va dona. A prins foarte bine acest concept care se păstrează până în ziua de astăzi, chiar dacă s-au mărit considerabil numărul de porții pe care le facem”, spune George.

„În toamna lui 2014 ne-am mutat cu contabilitatea la Societatea Studențească de Științe Politice, ca să fim mai aproape de birourile noastre din facultate pentru că aici era miezul acțiunii. Cu ei am funcționat până în vara lui 2015, când am spus că e momentul să ne formăm asociația noastră pentru că lucrurile au prins amploare prea mare și nu mai putem să ne descurcăm așa, prin colaborări”, spune George.

O dată ce a crescut cererea pentru o masă caldă, mai ales prin apariția centrelor de zi pentru copii, acțiunea s-a dezvoltat tot mai mult. În momentul de față în Cluj există trei locații unde se pregătesc porții cu mâncare: Cantina Primăriei Cluj-Napoca, Cantina de la Facultatea de Științe Politice și Bucătăria Centrului Social de Urgență. În fiecare locație, s-a format o echipă distinctă care se ocupă de proprii voluntari.

„Raimonda Boian a preluat cantina primăriei în 2014. A fost ca o gură de oxigen pentru O masă caldă pentru că eu și Cosmina nu mai reușeam să ne ocupă de tot. De vara trecută ea este președinta asociației, iar eu și Cosmina suntem vicepreședinți”, spune George.

În 2015, proiectul O masă caldă a fost implemntat și în alte orașe: Bistrița, București și Satu Mare. Cosmina a dus acțiunea și în capitală, unde a deschis din vara trecută a doua cantină, la Centrul Social Ferentari.

„Din toamna lui 2015 când s-a deschis cantina de la Științe Politice am început să gătim aici. Am preluat eu această bucătăria de aici. Eu, fiind la facultate apelez mai ales la studenți. Ideea de la care am început, cu elevi și studenți care fac voluntariat se păstrează mai mult la mine. Bineînțeles, am depășit de mult granițele facultății. Vin voluntari de la multe firme. E multă lume care vine și dorește să voluntarieze. Uneori este nevoie să respingem voluntari. E mai ușor când vin grupuri de trei, patru persoane, e mai dificil să integrăm o persoană sau două”, explică George.

Toți cei implicați în cadrul proiectului fac muncă voluntară. Proiectul s-a desfășurat de la bun început doar din donații sau sponsorizări de la firme.

„E dificil ca timp, pentru că fiecare dintre noi trebuie să ne rupem aproape întreaga zi de joi pentru asta, pentru că nu e vorba de cele două, trei ore pe care le petrecem la gătit, ci și de cumpărăturile pe care trebuie să le facem înainte, dar de munca administrativă, pentru că tot ce cumpărăm trebuie să treacă prin contabilitate”, spune George.

Cât de greu este ca prețul unei porții să fie menținut la doi lei? „Ne-am dezvoltat un sistem prin care să facem cumpărăturile astfel încât toate porțile să nu coste mai mult. Mâncărurile pe care le facem în oricare dintre bucătării conțin carne, carbohidrați și legume. Iarna e un pic mai greu să rămânem în buget, dar ne dăm silința.Toți eram bucătari amatori la noi acasă și pentru toți a fost o experiență plăcută când am început să gătim 50-100 de porții. Toate cumpărăturile se fac în ziua în care se gătește. Primim donații de alimente, dar doar alimente neperisabile. Felul de mâncare pe care îl pregătim, îl alege fiecare dintre noi. Mai intrăm și în criză de idei, ne mai consultăm, mai schimbăm rețete. Sunt câteva combinații pe care le putem repeta, cu mici adaptări. De exemplu, la mine la cantină copiilor le place piure-ul. Dacă aș putea să le dau cartofi prăjiți sau piure tot timpul, chiar și fără carne, ar fi cei mai fericiți. Nu pot să fac asta, dar o dată pe lună le fac această plăcere. Facem paste destul de des. Am făcut și feluri mai exotice, curry de pui sau mâncare japoneză”, povestește acesta.

Pentru George, O masă caldă, înseamnă, dincolo de proiectul său de suflet, o mare responsabilitate. „Cred că fiecare dintre noi simte că o mare responsabilitate față de oamenii care așteaptă mâncare, dar și față de cei care fac donații. Acest proiect nu a luat vacanță nicio săptămână de când s-a pornit, fie că a fost Paște, Crăciun sau Revelion. Niciodată nu am luat vacanță și nici nu o să luăm. Cred că toți cei care ne-am implicat, atât noi, coordonatorii, cât și voluntarii avem voința de a face voluntariat, nu cred că am avut modele în acest sens”, spune George.

Politologul a început să facă voluntariat încă de pe băncile liceului când a activat în cadrul unei organizații de protecție a mediului din Galați, orașul său natal, Prietenii Pământului. După ce s-a mutat la Cluj unde a urmat Facultatea de Științe Politice, a fost voluntar în cadrul Pro Democrația. Din anul trei a început să lucreze, dar cu toate acestea a participat la diverse acțiuni punctuale de voluntariat.

„Dacă lumea ține minte ce se întâmplă la O masă caldă și se implică și contribuie în continuare, eu sunt foarte bucuros. Cred că pentru fiecare dintre noi, O masă caldă este cel mai special lucru pe care îl facem, pentru că în rest ne vedem fiecare de joburile noastre pe care încercăm să le facem cât mai bine”, mai spune George.