Se deschide primul parc fotovoltaic din Sălaj

Parcul este construit în zona Vîrşolţ – Recea. Foto: energovoltaic.ro

Peste aproximativ două săptămâni, în Sălaj se deschide primul parc fotovoltaic din judeţ. Investiţia, în valoare de 6, 5 milioane de euro a fost făcută în zona Vîrşolţ – Recea de o firmă din localitatea bihoreană Lunca – SC Green Comcris Invest SRL – în parteneriat cu mai mulţi investitori străini.

Administratorul firmei bihorene, Cristian Pop, spune că parcul se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, pe care au fost montate 20.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere instalată de 4, 9 MW. Transformarea energiei solare captată de panouri în energie electrică va fi realizată de două centrale – Recea 1 şi Recea 2. „În două săptămâni este programată punerea în funcţiune”, ne-a declarat Pop, precizând că energia produsă la Vîrşolţ va fi livrată în reţeaua energetică naţională.

Întrebat dacă, prin aport de astfel de energie regenerabilă, mai ieftină, s-ar putea ajunge ca preţul final la consumatorul casnic să scadă, administratorul bihorean, care are deja în exploatare astfel de câmpuri în judeţul vecin, spune că, deoacamdată, nu se poate pune problema unei ieftiniri datorate producţiei din aceste parcuri: „După amortizarea investiţiei, care, după părerea mea, se va întâmpla cam peste şase ani, va fi cea mai ieftină energie din Europa. Până atunci, nu”.

Interes mare pentru parcuri fotovoltaice
Faptul că Sălajul este situat într-o zonă clasată pe locul al doilea la nivel naţional după potenţialul valorificării energiei soarelui (primul loc fiind adjudecat de Dobrogea şi o parte din Câmpia Română), face ca interesul investitorilor din domeniul energiei verzi să fie foarte mare. Potrivit datelor primite de la Dana Noje, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj, pe lângă parcul fotovoltaic de la Vîrşolţ, aflat în cea mai avansată fază de execuţie, mai sunt în diverse stadii de realizare alte 12 parcuri sau măcar proiecte de acest gen. Spre exemplu, la Someş Odorhei, o firmă din Bistriţa vrea să construiască două parcuri fotovoltaice, investiţia fiind estimată la 11 milioane de euro. Demersul a intrat în stand by după declaraţiile reprezentenţilor guvernului referitoare la viitorul certificatelor verzi, care ar fi trebuit să susţină astfel de investiţii.

O firmă din Pericei vrea să facă o investiţie într-un parc fotovoltaic la Nuşfalău, iar o firmă din Zalău se pregăteşte să facă un astfel de parc în zona industrială a oraşului. O firmă din Satu Mare are proiect pentru un parc fotovoltaic şi patru centrale la Moiad.
Există un proiect pentru un astfel de parc şi la Boghiş, proiect făcut de o firmă din localitate, în timp ce o firmă din Zalău vrea să facă o astfel de investiţie la Sălăjeni. În plus, două firme din Oradea au intrat zilele trecute în procedură de reglementare cu alte două proiecte de parcuri fotovoltaice, unul care ar urma să ia fiinţă la Mineu, comuna Sălăţig, iar altul la Crasna.

Statul nu se lasă mai prejos
Nu în ultimul rând, două instituţii publice au pregătite proiecte pentru astfel de investiţii. Prima este Consiliul Judeţean Sălaj, care ar vrea să facă un parc foto­voltaic în localitatea Moigrad-Porolissum, cu o putere instalată de aproximativ 2, 25 MV. Energia produsă prin intermediul panourilor solare ar urma să acopere necesarul Consiliului Judeţean, dar şi al instituţiilor subordonate – Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, Direcţia Judeţeană pentru Asistenţă Socială şi Protecţai Copilului şi altele. Investiţia, evaluată la 53 milioane de lei, ar fi urmat să fie acoperită în cea mai mare parte din fonduri europene, însă proiectului depus de Consiliul Judeţean a fost respins anul trecut de la finanţare pentru că nu a întrunit numărul necesar de puncte.
Nici Primăria Zalău nu s-a lăsat mai prejos şi, la începutul anului trecut, a început demersurile pentru proiectul „Instalaţia de producere a energiei electrice din surse regenerabile solare SoArE Zalău”, adică un parc fotovoltaic întins pe 3, 5 hectare de teren situat în zona staţiei de epurare a oraşului. Proiectul a rămas, deocamdată, fără finalitate din cauza lipsei sursei de finanţare.

Distribuie:

Postaţi un comentariu