Județul Satu Mare, campion la insolvențe

În primele șapte luni ale acestui an, 239 de firme sătmărene au intrat în insolvenţă / Sursa foto: realitatea.net

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a scăzut comparativ cu anii trecuţi,   însă criza financiară continuă să afecteze sute de firme din Transilvania de Nord-Vest. Cele mai multe firme intrate în insolvență se află în județele Cluj și Satu Mare, dar dacă ne luăm în calcul procentul insolvențelor din firmele active, județul Satu Mare este campion absolut.

De la începutul acestui an, 239 de societăţi din județul Satu Mare au intrat sub incidența legii nr. 85/2006. Potrivit datelor publicate în buletinul procedurilor de insolvenţă emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele șapte luni ale acestui an au fost înregistrate 239 de firme care au intrat în insolvenţă, pe când în aceeași perioadă a anului trecut numărul acestora a fost de 341.

În acelaşi timp, pe rolul Tribunalului Satu Mare mai sunt o mulţime de dosare care au ca obiect procedura insolvenţei.  Dacă în prima jumătate a anului trecut,   Tribunalul Satu Mare dețineau un stoc de 1.247 de cereri de deschidere a procedurii, în aceeași perioadă a anului 2013, numărul acestora a scăzut la 1.148. De asemenea, comparativ cu 2012, la Tribunal s-au soluționat 488 de cauze, față de 385 anul acesta, iar nesoluționate au rămas 1.148, respectiv 1.000.

Risc crescut de insolvență în țară

Coface România a numărat insolvenţele din economia românească în prima jumătate a anului şi a ajuns un rezultat de 12.739 de companii aflate în diverse stadii ale procedurii de insolvenţă, mai puţine cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când au fost deschise 14.218 de insolvenţe noi. După cinci ani de creştere continuă a numărului de insolvenţe nou deschise, anul acesta lucrurile se modifică. Deşi numărul de insolvenţe a scăzut, companiile care ajung în imposibilitate de plată sunt din ce în ce mai mari, arată studiul citat. Coface Romania a analizat la nivel individual un număr de 20.943 de firme, cu o cifră de afaceri totală de 109 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 48% din cifra de afaceri a tuturor firmelor active la nivel naţional. Rezultatul a fost de speriat, aproximativ două treimi dintre aceste companii au un risc de insolvenţă foarte mare sau semnificativ peste medie, relevă sursa citată.

Ce e insolvența
Președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, filiala Satu Mare, Sorin Iancu, explică fenomenul și specifică când și în ce contexte poate apărea insolvențele: „Insolvenţa este ţara tuturor posibilităţilor în concepţia celor care nu ştiu ce înseamnă ea sau au aflat din auzite şi după ureche. Din punctul acestora de vedere, ajunşi în situaţie, este tărâmul fermecat în care administratorul judiciar este zâna cea bună care te scapă de zmeul creditor şi care pe deasupra îţi plăteşte şi facturile curente de utilităţi. În realitate însă situaţia este total alta, insolvenţa, definită de legea 85/2006, este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. Se întâmplă şi la case mai mari, ai putea spune, un moment de blocaj. Pentru astfel de situaţii există posibilitatea reorganizării. Pentru restul există falimentul. Scopul procedurii este acela de a institui o formă colectivă de acoperire a pasivului societăţii insolvente. Legea acordă posibilitatea acoperirii datoriilor eşalonat, conform unui program de plată stabilit într-un paln de reorganizare, susţinut prin continuarea activităţii societăţii conform strategiei de redresare propuse. Planul de reorganizare este un document complex care trebuie să indice, printre altele, perspectivele de redresare în raprt cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, el va cuprinde, de asemenea, în mod obligatoriu o sumă de alte aspecte enumerate imperativ de legea 85/2006. Şi, pentru că un plan de reorganizare poate modifica atât condiţiile de realizare ale unei ceranţe, cât şi cuantumul acesteia, el trebuie să fie acceptat de către creditori. Atunci când planul de reorganizare nu este votat de către creditori în mod pozitiv ori atunci când un astfel de plan nici nu este propus sau posibil, scopul procedurii, forma colectivă de acoperire a pasivului, devine lichidare a întregului activ. Bunurile sunt evaluate de experţi şi vândute de lichidator conform unui regulament de vânzare, la preţul stabilit de evaluator şi acceptat de creditori, cărora urmează să li se repartizeze sumele obţinute. Dar nu în mod egal, ci conform ordinii de preferinţă stabilite de lege. Deci, odată intrat în insolvenţă, nu mai ai la dispoziţie decât două posibilităţi: o reorganizare reuşită urmată de reinserţia în circuitul comercial în condiţii de normalitate sau falimentul, fie el direct sau urmare a unei reorganizări eşuate“.

Topul insolvențelor în Nord-Vest

Comparativ cu primele şapte luni ale anului 2012 când s-a înregistrat un număr de 10.203 firme intrate sub incidența Legii nr. 85/2006 la nivelul întregii ţări, în primele şapte luni ale anului 2013 s-a înregistrat un număr de 9.655 insolvenţe, reprezentând o scădere de 5.37%. Din datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului reiese că Cluj și Satu Mare se menţin fruntașe în topul judeţelor din Nord-Vestul țării, cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 337, respectiv 239. Cele mai puţine insolvenţe în zonă au fost consemnate în judeţele Bihor-  207, Bistrița Năsăud- 185 de cazuri, Maramureș- 171 și Sălaj cu 82 de cazuri.


Publicitate

Postaţi un comentariu