Trei excursii de o zi în jurul Clujului, pe două roți

Bicicleta a devenit în ultima perioadă un mijloc trendy de transport, mai ales în oraș. Încet-încet, însă, începe să se impună și ca un mijloc de călătorie extraurban. Deși nu au la dispoziție trasee special amenajate pentru plimbări cu bicicleta, zeci de clujeni evadează câte o zi, în weekend cu precădere, din spațiul urban, pe două roți. O împătimită a ieșirilor de acest tip este jurnalista Elena Nicolae, moderatoarea emisiunii „Transilvania la zi”, de la TVR Cluj/TVR 3. În fiecare weekend în care vremea i-o permite, ea iese la pedalat în împrejurimile Clujului. Am rugat-o să realizeze un Top 3 al celor mai interesante circuite cu bicicleta în jurul Clujului și iată ce a ieșit:

1. Cluj – Sic – Bonțida – Răscruci – Cluj
Distanță: 80 de km
Traseu: Bulevardul Muncii – Centura Cluj-Apahida -Jucu Herghelie – Jucu de Sus – Vișea – Sic – Vișea – Bonțida – Răscruci – Jucu – Apahida – Cluj. (E 576 – 109 D)
Oportunități turistice: Castelul Kemeny din Jucu de Sus, Stufărișul de la Sic, Castelul Bánffy de la Bonțida, Castelul Bánffy de la Răscruci.

Traseul este lejer, de duminică, dar ar fi bine să vă luați cu voi de-ale gurii, pentru că nu prea aveți unde mânca în zonă (de altfel, ce poate fi mai frumos decât un picnic la Castelul Bánffy de la Bonțida?!). Până la Jucu de Sus drumul se face pe șosea (E 576, centura ce înconjoară municipiul Cluj și localitatea Apahida) la o viteză medie de 25-30 de km/oră.
Din Jucu de Sus se intră pe drum de piatră (109 D), ceva mai dificil. După ieșirea din sat trebuie s-o luați spre Gădălin, la indicator, iar după aproximativ 500 de metri o luați la stânga, spre Vișea, unde se intră din nou pe asfalt. După Vișea (nu traversați satul, ci o luați la stânga) vine și punctul critic al traseului, la trecerea dealului spre Coasta, unde cel mai probabil o să urcați pe lângă bicicletă.

Înainte de Sic (localitate atestată documentar de la 1291, fostă exploatație de sare) ajungeți la Stufăriș, rezervație naturală din 1974, a doua cea mai mare întindere de stufăriș din România după Delta Dunării.
Din păcate nu veți putea duce bicicleta mai departe de primul foișor, pentru că podul care strabate „delta” este destul de îngust și invadat de stuf.

La întoarcere puteți trage o fugă la Tăușeni (din Coasta, în direcția opusă drumului spre Sic), unde fraţii Alexandru şi Liviu Chira, primul artist plastic, celălalt inginer, originari din localitate, au realizat cel mai mare ansamblu monumental de land-art din ţară.

În 1996, ansamblul numit „De-semne spre cer pentru ploaie şi curcubeu” a fost distins de Academia Română cu Marele Premiu la secţiunea „Arte plastice”.

Obiectivele turistice sunt principalul câștig al acestui traseu, care la capitolul peisaj nu este foarte spectaculos. Totuși, vă veți bucura ochii cu panorama de pe Dealul Coastei și nu veți uita prea curând momentul în care în fața vi se va desfășura întinderea de stufăriș de la Sic.

2. Cluj – Gârbău – Aghireș Fabrici – Laguna Albastră – Gârbău – Gilău – Cluj
Distanță: 97 de km
Traseu: Cartier Dâmbu Rotund – Baciu – Suceagu – Mera – Viștea – Gârbău – Aghireș Fabrici – Laguna Albastră – Aghireș Fabrici – Gârbău -Gilău Vest – Luna de Sus – Florești – Cluj. (E 81 până după Mera, 108 C, 103 K, E 60).
Oportunități turistice: Muzeul Bivolului din Mera, Biserica Reformată (1241) din Viștea, Conacul Laszay (1791) din Gârbău, Cariera de piatră și atelierele unde s-au cioplit decorațiuni din marmură pentru Biserica Neagră din Brașov sau Palatul Parlamentului, Castelul Bocskai (1572, azi ruinat), din Aghireș.

Un traseu monoton și plat până după Mera, în paralel cu mașinile care se îndreaptă spre Zalău pe E 81. Peisajul se înviorează după ce părăsiți drumul european, trecând pe lângă Viștea și prin Gârbău. Înainte de Aghireș Fabrici, acolo unde drumul o ia spre Băghara, este un cimitir cu pietre vechi de mormânt, acoperite de mușchi. O oază de liniște și umbră numai bună pentru o binemeritată pauză.

Din centrul localității Aghireș Fabrici o luați în dreapta și țineți drumul până ajungeți la Laguna Albastră. Dacă e weekend o să recunoașteți locul după mașinile parcate la drum și, cel mai probabil, după manelele care se aud din boxele duse de săteni la lac.

Dacă mergeți într-o zi normală trebuie doar să urmăriți când se schimbă peisajul și vegetația este înlocuită cu niște dune de nisip/pământ. Un alt indiciu este pădurea de salcâmi de lângă (primăvara miroase dumnezeiește în zonă).

Lacul pare aproape ireal – albastru sau verde, depinde de unghiul în care-l privești – în peisajul selenar din jur. În ultima vreme s-a întins foarte tare stufărișul și vegetația, așa că nu se mai poate intra în lac decât prin două locuri, dar merită, pentru că apa se încălzește foarte repede de la soare, fiind numai bună de o scaldă sănătoasă.

La întoarcere schimbați traseul din Gârbău și treceți dealul spre Căpușu Mare – Gilău, pe drumul 103 K, ceea ce înseamnă cam nouă kilometri de efort prelungit, în pantă. O să vă primiți răsplata la coborâre :).

3. Cluj – Făget – Cheile Turzii – Petreștii de Jos – Săvădisla – Luna de Sus – Cluj
Distanță: 100 de km
Traseu: Mănăștur (zona Clăbucet) – Făget – Cheile Turzii – Petreștii de Jos –Lita – Săvădisla – Vlaha – Luna de Sus – Florești – Cluj (Traseul E7 marcat cu bandă roșie, 107 L, 107 M, E 60).
Oportunități turistice: Trovanții din Făget (supranumiți de localnici pietre care cresc, trovanții – formațiuni rotunde de rocă, de mari dimensiuni – sunt răspândiți pe tot Dealul Feleacului), Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Cetatea Liteni

Un traseu cu dedicație pentru amatorii de mountain bike, care vor fi încântați de drumul prin pădurile Făgetului. Unde mai pui că avem de-a face și cu un traseu dificil, care-ți testează rezistența și prezența de spirit în fața rădăcinilor, gropilor sau chiar bălților care apar pe neașteptate-n drum. Trebuie să fiți atenți să nu va abateți de la traseu, marcat cu o bandă roșie într-un dreptunghi alb și confirmat din loc în loc de plăcuțe care te informează asupra distanței de parcurs. Odată ieșit din pădure ai de străbătut un drum în marea lui majoritate de coamă, care te invită să admiri Apusenii din depărtare, dar și dealurile Clujului.

Odată ajunși la Tureni aveți două variante: să deviați pe lângă Chei sau, dacă le-ați mai vizitat, să ocoliți satul pe 103 G pentru a merge direct la podul care vă trece peste Autostrada Transilvania. Perspectiva asupra A3 este incredibilă! Pe partea cealaltă, traseul o ia prin iarbă, înainte de Cariera Săndulești. La un moment dat o să ajungeți, chiar în deal, la un indicator care vă lămurește cum puteți ajunge la cabana Cheile Turzii sau pe creastă.

La întoarcere nu mai treceți peste Autostradă, ci mergeți, prin Petreștii de jos, paralel cu Autostrada, până după lacurile de la Ciurila, urmând indicatorul către Lita. Drumul de la Lita la Vlaha (prin Săvădisla) este destul de greu, dar tot e o variantă mai bună decât traseul pe care ați ajuns în Chei.

Oricum, trebuie să va administrați extrem de bine timpul și energia, pentru că e vorba de un traseu dificil, care presupune mult efort (o pauză în Chei este obligatorie).