Saschiz, model de biserică-cetate

Biserica fortificată săsească de la Saschiz este cea mai accesibilă dintre toate cele înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind situată chiar pe marginea DN1, la 20 de kilometri de Sighișoara, spre Brașov

Masivul turn-clopotniță de lângă biserică – o clonă a Turnului cu Ceas din Sighișoara – este una dintre construcțiile reper de pe segmentul de drum dintre cele două orașe. Poate la fel de pregnant mai marca împrejurimile șoselei doar turnul bisericii din Rotbav, dar acela s-a prăbușit în februarie 2016, stârnind un scandal național.

Turnul din Saschiz, masiv și pătrățos, încă stă în picioare, dar o crăpătură groasă îl spintecă chiar prin miez. Un pericol de prăbușire nu este iminent, dată fiind soliditatea construcției, spun specialiștii. Totuși, turnul nu este vizitabil, din motive de siguranță.

Biserica, per ansamblu, pare pe mâini bune, ultimele lucrări de renovare încheindu-se abia în 2011. De asemenea, în Saschiz este foarte activă Fundația Adept, una dintre cele mai puternice și prezente organizații neguvernamentale din Transilvania, care se ocupă și de Centrul de Informații Turistice din localitate, amplasat chiar lângă turnul bisericii. Aici sunt oferite spre vânzare și produse locale, care includ gemuri, miere, coșuri și alte obiecte de artizanat și suveniruri.

Cap de serie

Biserica evanghelică din Saschiz, cu hramul „Sfântul Ștefan”, se reliefiează din rândul celorlalte biserici fortificate prin faptul că, fiind de dată relativ târzie – construcția ei a început abia în 1493 -, a fost proiectată direct ca biserică și fortăreață. Majoritatea monumentelor similare au fost inițial doar lăcașe de cult, întărite ulterior, pentru a asigura protecția localnicilor în caz de atac asupra satului.

La Saschiz, cel mai impresionant element de fortificare este etajul bisericii. Practic, este vorba de o veritabilă cetățuie în pod, care se întinde deasupra întregii biserici, la fel ca la Valea Viilor. Accesul se face pe două scări spiralate. Nivelul este prevăzut cu ferestre de tragere și orificii – prin care se puteau arunca proiectile asupra asediatorilor -, fiind ieșit în afară și susținut pe arcade. Spre deosebire de Valea Viilor, unde accesul în pod este restricționat, la Saschiz, întreaga structură de lemn a fost refăcută la recenta restaurare, iar nivelul fortificat este acum vizitabil.

Construcția bisericii a fost terminată în 1525. Mai târziu, biserica a servit ca model pentru multe alte biserici fortificate din Transilvania. Când a fost gata, era cea de-a șaptea biserică din sat, fapt care sugerează puterea unei localități care nu a ajuns niciodată oraș, dar a rivalizat din anumite puncte de vedere cu burgul Sighișoarei. Acum nu se mai țin slujbe în biserica fortificată decât din când în când, oficiate de un preot de la Sighișoara.

Cetate pentru șapte sate

Turnul-clopotniță a fost construit din piatră și cărămidă, având acoperișul din țiglă smălțuita și colorată. În 1677, după ridicarea Turnului cu Ceas din Sighișoara, turnul a fost supraînălțat primind înfățișarea actuală. Dacă turnul de la Sighișoara este celebru pentru figurinele care indică ora, cel de la Saschiz are un singur „clopotar” – statuia unui bărbat care ține un clopot în mână și care pe vremuri, acompania, din sfert în sfert de oră, bătăile ceasului. Figurina se numește Bogdan, dar dacă întrebați localnicii de unde vine numele, nimeni nu mai știe să vă spună.

La începutul Evului Mediu, Saschizul a fost locuit de secui, după care aceștia s-au mutat spre est, lăsând locul coloniștilor sași. Aceștia au ridicat și cetatea care se vede din sat, pe un deal din apropiere. Se poate ajunge cu mașina până aproape de ea, după care, dacă nu aveți mașină de teren, ultima parte a drumului – cam un sfert de oră – trebuie parcursă pe jos. Acum nu mai este mare lucru de văzut din cetate, doar câteva ruine înierbate, dar cândva ea era adăpost pentru toate satele din jur, care au și contribuit la construirea ei: Saschiz, Cloașterf, Archita, Daia, Criț și alte două, dispărute: Diawaldia și Adamsdorf.


Publicitate

Postaţi un comentariu