Șapte locuri pe unde să trecem Carpații

Cârlibaba

Trecătorile care unesc provinciile româneşti din afara Carpaţilor cu cele din interiorul arcului muntos se număra printre acele guri de rai de care ne aducem aminte mai ales când vrem să ne lăudam vreunui străin că avem cea mai frumoasă ţară din lume. Sunt locurile unde plaiurile mai domoale îşi dau mâna peste creste înfipte în cer, ca să nască frumuseţe pura, respirabilă din plin în aerul verde al pădurilor. Vă prezentam, în ordine aleatorie, şapte dintre cele mai frumoase locuri prin care se pot trece Carpaţii.

Cheile Bicazului. Mai toţi cei care trec prin acest defileu se întreabă dacă nu o să se prăbuşească o stâncă peste ei chiar în acel moment. Drumul, croit de apă prin stânca dură şi apoi lărgit ca să poată rula pe el două autoturisme deodată, străbate anevoios muntele. Privind în sus, parcă un dulgher nepriceput a tăiat cu un fierăstrău, în zig-zag, stâncile, până la nivelul solului. În zona cea mai pitorească a Cheilor, tarabe cu suveniruri oferă marfă pentru toate gusturile, vândută simultan în două limbi, de întreprinzători români şi secui.

Cheile bicazului

Cheile bicazului

Pasul Tihuţa. Pe aici pe undeva trebuie că dau din aripi vampirii, în căutarea fecioarelor inocente. Sau cel puţin aşa le place să creadă numeroşilor turişti americani ce vizitează anual această trecătoare, care apare în celebra carte a lui Bram Stoker sub numele „Borgo Pass”. În zona cea mai înaltă a pasului există şi un Hotel „Castel Dracula”, numai bun pentru organizarea de petreceri de Halloween pentru acelaşi tip de turişti. Adevăratul pericol în zonă nu îl constituie însă aripile vampirilor ci căruţele bârgăuanilor, localnicii din capătul transilvan al pasului, care îşi conduc netulburaţi atelajele pe drumul naţional, fără păs la maşinile care îi claxonează, după ce i-au evitat, in extremis.

Transfăgărăşanul. Considerată de mulţi ca fiind cea mai frumoasă şosea din Europa, Transfăgărăşanul este un drum pe care orice român trebuie să îl străbata o dată în viaţă. Panglica de asfalt desenată de ingineri printre stânci şi prăpăstii nu urmează o trecătoare naturală, ci urmează voinţa unei naţiuni de a-şi apropia distanţele istorice. Pe drum, puteţi opri să admiraţi Cetatea Poienari, construită de Vlad Ţepeş şi legată astfel de mitul lui Dracula, Barajul Vidraru, cu statuia uriaşă a lui Prometeu, Cascada Capra, Bâlea Lac, Bâlea Cascada etc.

Lacul Oașa,   pe Transalpina

Lacul Oașa, pe Transalpina

Transalpina. Cea mai înaltă şosea din România poate fi acum străbătută uşor de la un capăt la altul, după ce a fost asfaltată integral. Este recomandabil să o treceţi dinspre Oltenia spre Ardeal, pentru a vă bucura la coborâre de frumuseţea senină a lacului Oaşa şi a părţii superioare a Văii Sebeşului, pe care Sadoveanu a consacrat-o sub numele de „Valea Frumoasei”. Şoseaua atinge o altitudine de 2.145 de metri, într-o zonă cu pajişti alpine, unde turmele de oi sunt încă la ele acasă, nu foarte deranjate de prezenţa maşinilor.

Culoarul Rucăr-Bran. Probabil că Negru Vodă şi a lui ceată aveau nişte cai foarte învăţaţi, fiindcă altfel este greu de înţeles cum au descălecat de peste munţi, ca să facă „ţară noao” la Câmpulung, aşa cum spun ipotezele mai recente. Culoarul este dificil de străbătut şi cu maşina, fiind o excelentă repetiţie generală pentru cei care vor să treacă Transfăgărăşanul. Pe cei care vin dinspre Muntenia recompensa îi aşteapta la Castelul Bran. Aici, pe lângă celebrul obiectiv turistic, se mai află şi o zonă de suveniruri, unde, căutând prin maldărul de kitsch-uri, se pot găsi şi delicatese culinare locale, cum este brânza în coajă de brad.

Valea Prahovei

Valea Prahovei

Pasul Prislop. Dacă lui Negru Voda îi va fi fost greu să treacă prin Culoarul Rucăr-Bran, probabil că Dragoş Vodă s-ar lăsa păgubaş încă înainte să descalece în Moldova, dacă acţiunea s-ar petrece în ziua de azi. Asta pentru că drumul prin Pasul Prislop este atât de prost încât îţi trebuie o maşina de teren să îl străbaţi fără teama că ramâi la jumătatea lui. Peisajul din jur este însă încântător, iar la capătul dinspre Bucovina al drumului veţi „ateriza” în Cârlibaba şi apoi Ciocăneşti, doua sate de munte superbe.

Valea Prahovei. Nu mai are nevoie de nicio prezentare. Cel mai aglomerat drum care străbate Carpaţii, Valea Prahovei este spaţiul de joacă hibernal al protipendadei Bucureştiului. Staţiunile elegante care se înşiră de-a lungul drumului sunt frecvent blocate de ambuteiaje. Eventualii nervi automobilistici se pot calma prin admirarea peisajului sau, de ce nu?, printr-o vizită la Castelul Peleş, până la decongestionarea traficului.


Publicitate

Postaţi un comentariu