Popas pentru minte, inimă și literatură: casa cărturarului din Reteag

O casă albastră, cu târnaţ şi steaguri fluturânde le atrage atenţia celor care trec prin satul Reteag, să facă un popas pentru a da o „tură” de muzeu. Este casa care adăpostește un muzeu memorial dedicat lui Ion Pop-Reteganul, dascălul care a adus lumina învăţăturii în multe sate ale Ardealului.

Chiar dacă actuala casă nu este cea autentică, în care a crescut dascălul, ea este o veritabilă „clonă” a originalului. Din cauza degradării, în anii ’70, casa veche a fost dărâmată şi a fost clădită din nou, cu respectarea exactă a vechiului model. S-a folosit chiar şi o parte din materialele de construcţii a „variantei” vechi, pentru cât mai multă autenticitate.

Pe o grindă se mai poate vedea inscripţia „Pop Mitru, anul 1866”. Necrologul învăţătorului se află pe un perete al camerei din mijloc, între diplome şi coperţi de reviste şi dă fiori şi astăzi, anunţând că dascălul „a reposat repentin astăzi, la 4 aprilie 1905, în etate de 51 de ani”. „A murit subit, după o ieşire la grădină, după o criză de rinichi. La înmormântare au participat foarte mulţi ţărani din sat, cărora le-a fost mare sfătuitor. I-a învăţat, de exemplu, să îşi cultive pomi fructiferi în grădină. A lăsat livezi bine puse la punct în toate şcolile în care a predat”, explică Aurelia Florea, cea care se ocupă de Muzeul Memorial Ion Pop-Reteganul de câteva decenii.

Muzeografa are eleganţa vetustă a anilor ’70-’80 şi vorbeşte matern şi documentat despre istorii vechi, exponate şi evenimente organizate de instituţie. „Șapte preoţi şi toţii învăţătorii din împrejurimi l-au dus, pe bote, până în deal, la cimitir. Ţăranii plângeau că „înmormântăm Reteagul” şi se rugau să fie lăsaţi şi ei să ducă sicriul”, povesteşte Aurelia Florea, aducând parcă jalea acelor vremuri în mica odaie care îi slujeşte de birou.

De fapt, casa în care s-a născut Ion Pop-Reteganul era una mică, acoperită cu paie. După ce a primit o moştenire, tatăl lui a ridicat o casă cu trei încăperi: tinda, casa dinainte şi casa dinapoi. Aici a rămas văduvă doamna Luiza, soţia lui Ion Pop Reteganul, aici a organizat întâlniri ale Asociaţiei ASTRA din Dej. Soţia scriitorului a mai trăit 50 de ani, iar fiica lor, Eugenia, a trecut la cele veşnice cu un an înaintea mamei sale. Prin urmare, casa şi grădina au fost lăsate moştenire statului român, care inaugurează în 22 mai 1955 Casa Memorială Ion Pop Reteganul, numită mai târziu Muzeu Memorial. O vreme, instituţia se afla în subordinea primăriei din Reteag, apoi a Muzeului Judeţean, iar acum a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Între cele mai valoroase obiecte expuse, muzeografa enumeră mobilierul din cea de-a treia cameră, achiziţionat de instituţie de la Florica Pop, femeia care l-a moştenit, după ce a îngrijit-o pe doamna Luiza. Biblioteca lui Ion Pop-Reteganul se găseşte, de asemenea, la muzeul care îi poartă numele. Cele mai multe manuscrise au fost duse la Biblioteca Academiei din București, însă câteva pot fi cercetate şi la Reteag. Mai poate fi admirată corespondenţa cărturarului. „Reteganul coresponda şi cu învăţători de peste tot, pe care îi îndemna să culeagă folclor, să facă monografii săteşti, pe care le numea „istorioare ale satelor””, punctează Aurelia Florea.

Se mai găsesc aici colecţii de reviste ca „Albina”, „Amicul familiei”. Din fotografii vechi zâmbesc de peste vremuri Ion Pop-Reteganul, sora sa, cumnatul, fiica şi nepoţi ai săi. Cuverturile, faţa de masă, biroul au fost ale sale, la fel ca o „Carte de cetire”, vasul cu cenuşă care ţinea loc de sugativă sau numere din revista „Inimioara”. În ramă a fost pus şi certificatul de naştere al cărturarului, în română şi maghiară sau cel de şcolar, intitulat „Testimoniu scolastecu”.

Între personalităţile locale care au semnat în cartea de oaspeţi a instituţiei se numără Vasile Netea, Ion Apostol Popescu (scriitori care au studiat şi au publicat din opera lui Ion Pop-Reteganul), Suzana Gâdea, ministru al Culturii în anii comunismului, precum şi cântăreţii de muzică populară Alexandru Căian şi Maria Dologa.

Cei mai mulţi vizitatori sunt elevi care vin „cu clasa” la muzeu din zonele învecinate, dar şi din Suceava, Baia Mare sau Bucureşti.

Dascăl de modă veche

Ion Pop-Reteganul (1853-1905 ) a fost un cărturar, pedagog, prozator, publicist, considerat cel mai mare folclorist al Ardealului. S-a născut la 10 iunie 1853, în Reteag un sat de pe vechiul domeniu al Ciceului. Născut, potrivit certificatului de naștere cu numele „Joan Popp”, pentru a se deosebi de numeroşii Popi transilvăneni, şi-a luat pseudonimul de Reteganul.

Clasele primare le-a făcut în Reteag, frecventând şcoala numai iarna, fiindca, o data cu venirea primaverii, începea păstoritul oilor. A urmat apoi două clase „normale” de gimnaziu şi două de gimnaziu grăniceresc la Năsăud (1864-1867). În toamna anului 1870, hotărându-se să devină învăţător, urmează cursurile Preparandiei Confesionale (Şcolii Normale) din Gherla, iar in anul următor la Preparandia din Deva (1870-1871). În februarie 1873, înainte de a termina cursurile, fiind considerat un elev excepţional, a fost solicitat să accepte un post de învăţător în comuna Orlat din judeţul Sibiu.

Timp de douăzeci de ani a activat ca învăţător în localitaţi din mai multe comitate transilvane (1873-1892), fiind preocupat în acelaşi timp şi de culegerea folclorului din aceste zone. S-a tras mai aproape de casă, la Rodna Veche, în1886 şi, în sfârşit, s-a întors la Reteag, ca pensionar, în 1892.


Publicitate

Postaţi un comentariu