Herceg Novi, vedere de pe cel mai lung catwalk al Adriaticii

Promenada care unește localitățile Igalo, Herceg Novi și Meljine este un punct de atracție de pe coasta muntenegreană

„Da, dragă, am ajuns în Muntenegru. Să știi că e foarte curat aici, și lumea e mai civilizată ca la noi”. Vocea cucoanei supraponderale, cu accent sudic și pălărie de plajă extravagantă, străpunge zumzetul de pe faleză. Sunt primele cuvinte în limba română auzite de aproape o săptămână. În rest, sârbă, croată, bosniacă, poate și slovenă sau macedoneană, cine poate ști? În urechile unui român sună la fel.

Suntem în Igalo, o localitate lipită de Herceg Novi, cel mai nordic oraș de pe coasta muntenegreană, aflat pe țărmul Golfului Kotor. Acesta din urmă, o crestătură întortocheată prin care Adriatica a năvălit spre munți care dau numele țării, a fost branduit de industria turistică a micuțului stat ca fiind „cel mai sudic fiord din Europa”.

De fapt, nici vorbă de fiord, în înțelesul riguros al termenului, dar asta nu scade cu nimic din valoarea unei vacanțe într-o zonă de o frumusețe extraordinară, încă puțin cunoscută de turiștii din UE.

Muntenegru a fost clasat de Lonely Planet ca a doua cea mai bună destinație a anul 2013, iar editorii celebrului ghid au ales să ilustreze articolul cu o imagine a Golfului Kotor, privit de deasupra orașului cu același nume.

Între orașul Kotor și Herceg Novi sunt 40 de minute cu mașina, cam tot atâtea câte sunt și între Herceg Novi și Dubrovnik, nestemata sudică a Croației.

Cele două orașe – Dubrovnik și Kotor – sunt ambele incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, dar, în timp ce primul a fost deja condamnat la moarte prin muzeificare, al doilea este încă un oraș cât se poate de viu.

Între ele se află Herceg Novi, un oraș cu un centru istoric miniatural, dar dominat de o fortăreață formidabilă, care păzea intrarea în golf. Igalo și Meljine sunt două localități care s-au unit cu Herceg Novi. Faleza care străbate cele trei localități are șase kilometri lungime și este supranumită „cel mai lung catwalk al Adriaticii”.

Herceg Novi a fost fondat în 1382 de regele bosniac cu numele imposibil de Tvrtko I-ul și are o istorie complexă, ca fiecare palmă de pământ balcanic, dar cu un plus de exotism.

Astfel un fort din oraș se numește Španjola, după numele celor care l-au construit, într-un scurt intermezzo de stăpânire turcească. Amintirea otomanilor să păstrează în numele altei fortărețe din oraș, Kanli Kula (Turnul Însângerat), după cum moștenirea venețiană a rămas în numele unei a treia fortificații din oraș, și cea mai impozantă, Forte Mare. Se adaugă biserica sârbească din piața centrală, turnul cu ceas austriac, dar și amintirea vagă a unei stăpâniri napoleoniene și se obține o imagine despre cocktailul de națiuni care au stăpânit de-a lungul vremii peste Herceg Novi.

Orașul este perfect pentru cei care vor să beneficieze de un litoral adriatic ca la carte, la prețuri echivalente cu cele din România, fiindcă Muntenegru este încă o destinație ieftină. Prețurile sunt în euro, moneda curentă a statului muntenegrean, deși acesta nu face parte din Zona Euro.

Trei plaje „blue flag” sunt ușor accesibile din Herceg-Novi, două dintre ele, cele de la Lustica și Zanjic, cu vaporașul, iar o a treia, în Nijivice, cu mașina.

Plaja „Blue flag” de la Njivice/ Foto: Bogdan Stanciu

De asemenea, Herceg Novi este un foarte bun loc de cazare pentru cei care vor să viziteze Dubrovnikul dar nu au bugetul necesar unei cazări în Croația – prețurile sunt mai mici cu 25-30 la sută la cazarea în Herceg Novi față de zona Dubrovnik.

Pe parcursul întregii zile, dar și seara, după o zi „obositoare” de plajă sau de explorări urbane, faleza din Herzeg Novi este plină ochi de turiști. Terase de toate felurile, de la cele tradiționale la unele space-age, flanchează un du-te vino perpetuu, câteodată năucitor, strecurat prin umbra aruncată de palmieri, mimoze și oleandri.

Diversitatea lingvistică nu a ajuns așa mare ca în alte locuri. Idiomurile slavilor de sud domină, rar întrerupte de un strop de italiană și, chiar mai rar, de vreun cuvânt pe nemțește ori engleză.
„Hai, te pup. Pa, pa!”. Discuția în română încetează și ea, iar cucoana supraponderală scade volumul vocii, lăsând zumzetul celui mai lung catwalk al Adriaticii să revină la normal.

Kotor, muntele alb din Muntenegru

Orașul Kotor poate fi considerat ruda mai săracă a strălucitorului și răsfățatului Dubrovnik, perla croată a Adriaticii. Situat la o oră și jumătate de mers cu mașina de Dubrovnik, și la doar 40 de minute de Herceg Novi, Kotorul nu este atât de ferchezuit turistic ca ruda sa mai bogată, dar câștigă la capitolul naturalețe.

La fel ca și Dubrovnikul, Kotor este inclus în Patrimoniul UNESCO, dar, spre deosebire de orașul croat, în cel muntenegrean centrul istoric este încă viu. Poți vedea copii jucând baschet sau fotbal în piațete vechi de secole, sau tineri localnici sărutându-se într-un parc miniatural, lângă zidul cetății.

Construit la poalele unui deal de piatră albă, Kotor este apărat de ziduri masive. Tot muntele de deasupra sa a fost de altfel înconjurat cu ziduri, iar o ascensiune spre vârf, unde se află Castelul Sfântul Ioan este un „must” pentru cei care vizitează orașul.

Golful Kotor, văzut de pe muntele de deasupra orașului cu același nume/ Foto: Bogdan Stanciu

La capătul potecii sinuoase care duce spre vârf, imaginea ruinelor prost întreținute este compensată de panorama superbă asupra Golfului Kotor, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.