Cetatea Devei 2.0

Deva/ Foto: Bogdan Stanciu

După o restaurare criticată de specialiști, una dintre cele mai importante fortificații medievale ale Transilvaniei a devenit un hit turistic

Cetatea Devei este un paradis urban: o pădure luxuriantă situată pe un deal abrupt, încununată de o cetate medievală impunătoare, toate acestea înconjurate din trei părţi de oraş. Greu de găsit în Transilvania ceva asemănător. Dincolo de Carpaţi, cetatea Neamţului şi cea a Sucevei aduc într-un fel cu cea a Devei, dar înălţimile pe care sunt situate nu ţâşnesc din mijlocul aglomerării urbane ci sunt situate la distanţă.

Cetatea Devei s-a aflat din 2007 până în aprilie 2016 în şantier – sub o formă sau alta – şi nici acum nu poate fi vizitată pe de-a întregul, fiindcă incinta I, cea care înconjoară platoul din miezul fortificației, nu este încă restaurată.

Specialiștii în istorie și istoria artei au criticat felul în care a fost restaurată cetatea. Nu s-a ținut cont de tehnicile și materialele originale și, în general, nu s-au respectat bunele practici în domeniu, spun aceștia. Lucrările de refacere la Cetatea Deva au fost comparate cu cele de la Suceava, Rupea sau Neamț, unde s-a intervenit brutal asupra ruinelor existente, pentru a le da o înfățișare nouă.

Totuși, din punct de vedere turistic, restaurarea a fost un succes, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Autocarele cu turiști umplu parcarea de la baza telecabinei cu care se urcă spre vârful fortificat al Dealului Cetății. Un bilet dus-întors costă 10 lei de persoană, drumul e plăcut, cu o panoramă de zile mari asupra orașului, dar și cu senzații tari, când se schimbă gradul de înclinare a căii de rulare. Fiindcă ascensorul are o capacitate de doar 16 persoane, în zilele aglomerate se stă mai bine de jumătate de oră la coadă, așa că mersul pe jos devine o variantă mai bună.

În acest caz, se impune o plimbare de 30 – 40 de minute prin pădure. Acest itinerariu începe din Parcul Cetăţii, și el recent modernizat, şi are primul stop la Castelul Magna Curia, de la poalele Cetăţii, unde funcţionează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. Magna Curia a fost frumos restaurat, după ani lungi în care a arătat ca o ruină, şi este acum clădirea cu care se fotografiază în fundal majoritatea turiştilor care ajung la Deva.

De la muzeu sau de la Centrul de Informații Turistice de lângă telecabinp se pot achiziţiona pliante despre Cetatea Devei, în mai multe limbi. Drumul spre cetate porneşte efectiv de la ieşirea din parc, unde începe o scară masivă, cu 113 trepte, având la bază un panou care avertizează turiştii că intră în perimetrul Rezervaţiei Naturale „Dealul Cetăţii Deva”, de tip mixt: geologică (con vulcanic), naturală (peste 1.300 de specii de floră şi faună) şi istorică (cetatea medievală).

La capătul celor 113 trepte, puteți urma ruta mai scurtă, la stânga, sau una mai lungă, la dreapta. Aceasta din urmă ajunge după câţiva metri la un tunel tăiat în stâncă. La capătul tunelului începe cărarea spre cetate. Urmează 15-20 de minute de plimbare printr-un peisaj de poveste.

La un moment dat, poteca se intersectează cu traseul telecabinei, aceasta fiind singura sincopă tehnologică într-o pădure rămasă aproape intactă de sute de ani. Cărăruia se termină în faţa Porţii I a cetăţii. Tot aici se termină ruta mai scurtă, cea care începe din stânga scărilor.

De la Poarta I încep să se vadă și rezultatele recentei restaurări. Cei care au vizitat cetatea înainte de a intra în restaurare, vor avea un șoc. Poarta I, pe care liceenii din Deva urcau prin anii ’80 și ’90 cu iubitele, ca să le fure un sărut, e acum refăcută, cu acoperiș și accesorii. De aici sunt două trasee, unul abrupt, care urcă pe o scară de lemn de-a lungul zidului ce duce direct spre fortificațiile din vârf, sau unul mai domol, de-a lungul drumului medieval, și acesta flancat de un zid de incintă. A doua variantă, mai ispititoare pentru cei trecuți de prima tinerețe, duce spre Poarta a II-a, înainte doar o ruină și spațiu de depozitat gunoaie. Acum e amenajată cu scări și rampe și are o suprastructură de lemn. După ea se ajunge la punctul de debarcare a turiștilor care urcă cu telecabina.

Tot de aici începe cetatea propriu-zisă. Molozul și bălăriile, omniprezente înainte, au lăsat locul unor spații curate și aranjate, gândite pentru un traseu turistic care pune în valoare citadela. Camerele unde se vor amenaja expoziții sunt deocamdată goale, iar traseul nu este semnalizat ori explicat. Aceste amenajări vor fi efectuate în perioada următoare. Până atunci, sutele de turiști care urcă zilnic la cetate se mulțumesc cu frumoasa panoramă asupra orașului și cu o plimbare printre ziduri, platforme de artilerie și bastioane, toate amenajate cu scări și rampe de acces din lemn.

Deva/ Foto: Bogdan Stanciu

Deva/ Foto: Bogdan Stanciu

Punct de control  

Fortificaţia de la Deva, împreună cu cea de la Lipova, a avut menirea de a controla accesul dinspre Câmpia Panonică spre Transilvania, pe valea largă a Mureşului. În termeni contemporani, am spune că superviza traficul pe Coridorul al IV-lea Paneuropean. De altfel, din cetate se poate vedea foarte frumos autostrada de pe acest culoar, situată pe celălalt mal al Mureșului.

În anii următori Primăria Deva intenționează să amenajeze și nucleul cetății, incinta I, unde se află și mormântul predicatorului David Ferenc, fondatorul confesiunii unitariene.

Fortificaţia de la Deva, împreună cu cea de la Lipova, a avut menirea de a controla accesul dinspre Câmpia Panonică spre Transilvania, pe valea largă a Mureşului. În termeni contemporani, am spune că superviza traficul pe Coridorul al IV-lea Paneuropean. De altfel, din cetate se poate vedea foarte frumos autostrada de pe acest culoar, situată pe celălalt mal al Mureșului.

Castelul Magna Curia

Primele date certe despre existenţa unui castel la poalele cetăţii datează din 1590, când stăpânul domeniului era Francisc Gesthy, comandatul oştilor transilvane, dar se presupune că acesta data, într-o primă fază, încă de la sfârşitul secolului al XV-lea.

Principele Gabriel Bethlen a refăcut edificiul între 1614-1615, lucrările fiind coordonate de un arhitect italian, care i-a imprimat o alură renascentistă. Între anii 1744-1746, castelul este din nou refăcut, de data această în stil baroc, de guvernatorul Transilvaniei, Johann Haller.

În mare măsură înfăţişarea actuală este datorată acestei ultime refaceri. În faţa clădirii se află o fântână (seacă) din care se înalţă, în mijloc, o lebădă cu gâtul săgetat, aceasta fiind motivul central al blazonului Sofiei Daniel, soţia guvernatorului Johann Haller.

Clădirea a fost restaurată în perioada 1997-2005 şi adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Cronologie

1265 – Cetatea este deja construită, la poalele ei având loc o confruntare între forţe cumane conduse de Ladislau Kán I şi fratele său, Gyula, şi o armată regală.

1269 – Prima atestare documentară a cetăţii, în două acte de danie către nobili care au participat la bătălia din 1265.

circa 1300 – Cetatea devine reşedinţa principală a voievodului Transilvaniei Ladislau Kán II.

1307 – Otto de Wittelsbach, pretendent la tronul Ungariei, este „arestat” de Ladislau Kán, iar coroana Sfântului Ştefan, care se afla asupra sa, este păstrată în Cetatea Devei până în 1308

1315 – Cetatea este cucerită de Carol Robert de Anjou, redevenind proprietatea regală

1444 – Cetatea este donată de Regele Vladislav I lui Ioan (Iancu) de Hunedoara. După decesul acestuia, este moştenită de fiul său, Matia Corvin, care moare în 1490. Sub cei doi Huniazi, cetatea este lărgită şi întărită

1530 – Cetatea trece în stăpânirea familiei princiare Zapolya

1579 – În Cetatea Devei moare întemniţat Francisc David, fondatorul unitarianismului

1581 – Voievodul transilvănean Cristofor Bathory finanţează întărirea cetăţii, misiune dusă la bun sfârşit de comandantul oştilor ardelene, Ferenc Gesthy, stăpânul cetăţii şi al domeniului înconjurător

1601 – Trupele care îl însoţesc pe Mihai Viteazul spre Praga sunt bombardate din Cetatea Devei

sec. XVII – Fortificaţia este stăpânită de mai mulţi principi ai Transilvaniei (Gabriel Bethlen, Francisc Rácóczi I, Acaţiu Barcsay)

sec XVIII – Cetatea este administrată de mai mulţi guvernatori şi/sau comandanţi militari habsburgici ai Transilvaniei

1784 – La poalele cetăţii sunt ucişi 86 de iobagi din oastea de răsculaţi a lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ultimatul dat de răsculaţi nobililor din cetate este considerat programul politic al revoltei

1817 – Aflat în vizită în Transilvania, împăratul Francisc I ordonă refacerea fortificaţiei, ajunsă în semiparagină

1849 – Cetatea, ocupată de trupe austriece, este asediată de o armată maghiară. Înainte de a o preda, trupele austriece aruncă în aer depozitul de muniţie, aducând cetatea aproape de starea în care se află acum

1969-1970 – Elevii, inginerii şi maiştrii Liceului de Construcţii din Deva degajează cetatea de dărâmături, fără îndrumare de specialitate

2003 – Încep lucrările de construcție a telecabinei

Din 2007 – Au loc lucrări ample de consolidare și apoi restaurare


Publicitate

Postaţi un comentariu