Volum despre viaţa cărţilor şi a scriitorilor clujeni

Sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România a găzduit în acest sfârşit de săptămână lansarea volumului „Viaţa literară la Cluj. Evocări, medalioane, amintiri, cronologie”. Alcătuit de Irina Petraş, volumul este editat de Filiala clujeană a USR şi este dedicat împlinirii a 45 de ani de Echinox şi a 65 de ani de existenţă a Filialei Cluj a USR. Volumul rememorează cele mai importante momente ale vieţii literare instituţionalizate din Cluj, dar şi din Transilvania. Prima parte aşează în ordinea (aproximativ) cronologică a subiectului lor evocări, medalioane, amintiri despre întâmplări cu scriitori din redacţii de revistă şi edituri, cenacluri, cluburi şi asociaţii, texte de o mare diversitate de stil şi abordare, de la cele sobru-academice, la unele epic-ludice sau nostalgice. Printre cei care şi-au adus contribuţia la realizarea volumului se numără: Mircea Muthu, Petru Poantă, Ion Vlad, Sanda Cordoş, Ion Pop, Cornel Udrea, Alexandru Vlad sau Radu Ţuculescu .

Viaţa literară, în imagini

Partea a doua, Cronologie, transcrie cele mai însemnate evenimente legate de viaţa cărţilor şi a scriitorilor din zonă (Repere cronologice), iar într-o a doua secţiune, Evenimente la zi, ilustrează telegrafic viaţa Filialei din perioada 2005-2013. În anexe, imagini din arhiva Filialei clujene. Sunt reproduse peste 400 de fotografii cu o anume încărcătură istorică, de document. Acestea, împreună cu alte sute de imagini din viaţa literară ardeleană urmează a fi arhivate pe un DVD aniversar, în 2014, însoţind Dicţionarul scriitorilor ardeleni, volum aflat în curs de finalizare. „Scriitorii clujeni sunt personalităţi puternice şi distincte, singurătăţi, cum îmi place să spun, cu opere de valoare nu doar naţională, ci şi internaţională. Scrisul clujean nu e provincial decât dacă suntem de acord că lumea de azi în întregul ei s-a provincializat; nu e marginal, căci centrele sunt azi pretutindeni; şi nu e minor decât dacă uităm că existenţa unui popor se probează şi se asigură prin Cultura sa, chiar dacă statura artistului pare azi minimalizată”, declară Irina Petraş în prefaţa cărţii, ca răspuns la un chestionar apărut în publicaţia „Făclia”, în luna iunie a acestui an.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu