Veneția, văzută de Adrian Ghenie: Lucrări recente ale artistului român, în muzeul Palazzo Cini din Veneția

The Battle between Carnival and Feast/ Courtesy Galerie Thaddaeus Ropac, London· Paris, Salzburg © Adrian Ghenie

Galeria Palazzo Cini din Veneția va prezenta în perioada care urmează o expoziție cu noi lucrări ale artistului român Adrian Ghenie intitulată The Battle Between Carnival and Feast. Prezentată la etajul al doilea al muzeului, începând cu data de 19 aprilie 2019, expoziția va putea fi vizitată în cadrul celei de-a 58-a ediții a Bienalei de la Veneția, până în data de 18 noiembrie 2019. Galeria Palazzo Cini, parte a Fondazione Giorgio Cini, este fosta casă a antreprenorului Vittorio Cini, transformată astăzi în muzeu. În prezent, muzeul conține capodoperele din colecția sa personală. Expoziția artistului român este prezentată în dialog cu sălile muzeului, fiind un eveniment organizat împreună cu Galeria Thaddaeus Ropac (Londra, Paris, Salzburg) care îl reprezintă pe Adrian Ghenie din 2015.

„Unul dintre cei mai apreciați pictori ai generației sale, Adrian Ghenie combină în lucrările sale amintiri personale și traume colective, atât trecute, cât și prezente. Picturile lui relaționează nu doar cu istoria picturii, ci și cu modul de a picta textura istoriei și cu personalitățile ale căror acțiuni i-au definit cursul. Investigarea posibilităților de a folosi pictura ca mediu este întotdeauna un obiectiv central pentru practica lui Ghenie și prin fuziunea marilor teme și narațiunilor picturii istorice cu personaje din zilele noastre și cu situații actuale, picturile devin mai puțin despre subiect și mai mult despre actul în sine de a picta”, se precizează în textul de prezentare a expoziției artistului român.

Palazzo Cini Gallery, Veneția

The Battle Between Carnival and Feast prezintă în jur de zece tablouri recente ale lui Adrian Ghenie pictate special pentru această expoziție. Pe de o parte reflectă bogata istorie maritimă a orașului cu numeroasele căi navigabile și, pe de altă parte, conflictul și turbulențele provocate de problemele geopolitice de azi. Tema apei unește aceste lucrări, care sunt pictate într-o paletă acvatică, cu nuanțe vii de albastru și griuri sclipitoare.

„Pictura este încă o forță extrem de vitală, capabilă să exprime marea complexitate a timpului nostru, iar în lucrările lui Ghenie pictura este mijlocul unei puternice sinteze a contemporanității, a istoriei, a frumuseții și a grotescului”, precizează Luca Massimo Barbero, directorul Fondazione Cini Institutul de Istorie a Artei.

O pictură reprezentativă din grup este o compoziție „neo-barocă” de dimensiuni mari, care dezvăluie o pluta acoperită de o grămadă de picioare pe o mare agitată. Pictura amintește de imaginile cumplite pe care le vedem în buletinele de știri, cu miile de refugiați obligați să fugă pe mare din calea conflictelor. De asemenea, pictura poate fi interpretată ca un analogie contemporană cu „Pluta Meduzei” a pictorului francez Théodore Géricault, care descrie supraviețuitorii fregatei navale distruse Méduse agățându-se de o plută după ce nava lor a  eșuat în 1816.

Adrian Ghenie, Figure with Dog, 2019, Courtesy Galerie Thaddaeus Ropac

Adrian Ghenie, Figure with Dog, 2019, Courtesy Galerie Thaddaeus Ropac

O altă pictură orizontală, cea mai cinematică din serie, seamănă inițial cu un acvariu uriaș, însă, după o privire mai atentă ni se dezvăluie un corp parțial descompus, plutind peste pești tropicali și alge marine. Figure with dog este dominată de o figură enormă parțial îmbrăcată, stând lângă un câine înțepenit. Jumătate femeie, jumătate monstru, masa enormă de carne și de păr seduce și în același timp este respingătoare privitorului. Trei portrete, la scară mai mică, ilustrează interesul artistului de a deconstrui genul portretistic. În aceste lucrări, el abordează fața ca un peisaj, cu trăsături șterse care indică anatomia de la bază, fără a o descrie. În centrului portretelor lui Ghenie se află fascinația sa față de abilitatea umană unică de a antropomorfiza semnele și simbolurile abstracte, completând mental punctele lipsă în așa fel încât nu numai să citim o figură fără chip ca un portret, dar subiectul este recunoscut. Mai presus de toate, aceste lucrări sunt unite de folosirea emotivă a vopselei de către Ghenie, pe care o manipulează pe pânză pentru a crea un palimpsest pictural suprapunând temele controversate din istorie, politică, ideologie și mass-media, unde înțelesul rămâne mereu nefixat.

În 2015, expoziția lui Adrian Ghenie pentru Pavilionul României la cea de-a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția, Darwin’s Room, a centrat atenția asupra universului său complex și stratificat de pictură. Explorarea noțiunii de supraviețuire a atras atenția asupra teoriilor evoluționismului biologic și a modului în care au fost interpretate greșit în mod conștient pentru a transforma societățile. Istoricul de artă Lóránd Hegyi scria atunci în catalog:

„Tablourile lui Adrian Ghenie se prezintă ca un teatru gigantic, o scenă neobișnuit de profundă, semi-întunecată, destul de impenetrabilă și extrem de aranjată, însuflețită de efecte luminoase impresionante … Pictura lui este senzuală, imediată, plină de viață, sugestivă și dinamică, în ciuda faptului că este simultan foarte structurată și echilibrată”.

Adrian Ghenie | Galerie Thaddaeus Ropac

Adrian Ghenie | Galerie Thaddaeus Ropac

Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, România. În prezent, locuiește și lucrează la Berlin, după ce a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj. În 2015, Ghenie a reprezentat Pavilionul României la cea de-a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția și a avut expoziții importante la nivel mondial. Instalația sa Darwin’s Room din 2013-14 poate fi văzută în prezent vizionată la Centrul Pompidou din Paris până în decembrie 2020, cea de-a doua instalație fiind prezentată ca o „cameră în camera”. Prima, The Dada Room, 2010, este acum în colecția permanentă a S.M.A.K. Gent. Expozițiile sale persoanale anterioare includ Villa de Medici, Roma; CAC Málaga; Muzeul de Artă Contemporană, Denver; Muzeul Stedelijk voor Actuele Kunst (S.M.A.K.), Ghent și Muzeul Național de Artă Contemporană din București. De asemenea, a participat la expoziții la Palazzo Grassi și la Fundația François Pinault din Veneția; Fondation Van Gogh, Arles; Tate Liverpool; Bienala de la Praga; Muzeul de Artă Modernă din San Francisco; Fondazione Palazzo Strozzi, Florența; Centrul Pompidou, Paris, printre altele.

Postaţi un comentariu