Universul fantastic al lui Waone, în curtea școlii „Octavian Goga” din Cluj  

de / in October 8, 2018, 02:10 la 2:14 pm /
Lucrare realizată de Waone/Foto: Cristina Beligăr

Dacă v-ați întrebat vreodată ce au în comun orașele Kotka din Finlanda, Victoria din Canada, Mannheim din Germania, Rabat din Regatul Maroc și Cluj-Napoca din România, acel ceva este prezența artistului internațional Waone care în ultimii ani, în fiecare dintre aceste orașe și în multe altele, a realizat câte o pictură murală de mari dimensiuni. În Cluj-Napoca artistul a pictat ultima sa lucrare într-un spațiu public din acest an. Ea poate fi admirată pe Aleea Peana, nr.16, din cartierul Mănăștur.

Artistul ucrainean Vladimir Manzhos, cunoscut cu numele Waone, s-a aflat timp de zece zile la Cluj-Napoca pentru a picta unul dintre pereții Școlii Gimnaziale „Octavian Goga” din Mănăștur ca parte a proiectului „Artă în curtea școlii”. Rezultatul, o lucrare care prezintă viziunea artistului asupra modului în care informația și cunoașterea sunt transmise între generații, poate fi admirat deja, alături de celelalte lucrări realizate de artiștii români IRLO, LostOptics, Ocu și Kero Zen. Proiectul „Artă în curtea școlii” care s-a numărat printre cele 15 proiecte câștigătoare înscrise în procesul de bugetare participativă desfăşurat în anul 2017 de Primăria Cluj-Napoca, fiind o iniţiativă care propune promovarea şi popularizarea artei stradale, a fost finalizat la sfârșitul săptămânii trecute.

Vladimir Manzhos s-a născut în 1981, în apropiere de Kiev și a descoperit arta stradală mai întâi prin mișcarea graffiti. Tatăl său a fost un iubitor de artă și un colecționar de artă locală, precum și de icoane rare ortodoxe. Casa lor era plină de cărți de artă și de reviste sovietice, cu ilustrații perfect pictate manual. Vladimir a devenit interesat de artă pentru prima dată pe când avea 4-5 ani, iar cariera lui a început în 1999 mai întâi în grupul Ingenious Kids alături de care realiza graffiti pe străzile din Kiev. În 2003 s-a plictisit să deseneze litere și împreună cu Aec (Aleksei Bordusov), un coleg de-al său din comunitatea de grafferi, au trecut la un alt nivel de artă în spațiul public, respectiv la picturi cu teme suprarealiste inspirate din cultura ucraineană în special. În 2005, Waone și Aec au pus bazele grupului Interesni Kazki-Interesting fairy tales devenind primii artiști care au pictat murale în Ucraina. Cu timpul, arta lor a devenit cunoscută în mediul de street art și nu numai, iar notorietatea le-a adus mii de aprecieri pe conturile personale de Instagram.

Timp de zece ani cei doi au călătorit în diferite colțuri din lume și au pictat pereți din Australia, Mexic, San Francisco sau Moscova, în stilul lor narativ și simbolic. Din 2016, Waone și Aec lucrează individual. Pentru Waone, arta este o cale spre perfecțiune și un portal pentru universuri divine. Miza artei lui este de a face accesibile fiecăruia dintre noi valorile divine înalte.

Dacă nu ar trăi în Kiev, i-ar plăcea să trăiască undeva în Franța sau în Italia, poate chiar în California, a mărturisit Waone în interviul pe care l-a acordat pentru Transilvania Reporter în timp ce se pregătea să realizeze ultimele retușuri la pictura impresionantă pe care a realizat-o pe Școala Gimnazială „Octavian Goga”. Pe contul său de Instagram, artistul a promis că va reveni cât de curând cu o postare care să dezvăluie lucrarea în totalitatea ei. Până atunci, artistul ucrainean a oferit doar un teaser la pictura de pe școala din Cluj.

Ce fel de copilărie ai avut și când ai intrat pentru prima dată în contact cu arta stradală?

M-am născut într-un oraș mic din Ucraina, dar m-am mutat cu familia în Kiev când aveam trei ani și am crescut acolo. Nu provin dintr-o familie cu preocupări artistice, dar tatăl meu era iubitor de artă și colecționa lucrări ale unor artiști locali, aveam o bibliotecă foarte mare și albume de artă și multe icoane ortodoxe antice destul de valoroase. Cu timpul a început să-mi cumpere vopsele. Îmi plăcea să pictez, dar mai mult să sculptez. Aveam cred 7-8 ani pe atunci. După această perioadă am luat o pauză de desenat de aproximativ zece ani și în 1999 am început să descopăr mișcarea de graffiti, care intrase în Ucraina prin 1996.

Aceea a fost și perioada în care l-ai întâlnit pe AEC, Aleksei Bordusov?

Da, ne-am întâlnit într-un fel de comunitate de roller skateri și de tineri care practicau brakedance și luând parte la un Graffiti Club l-am întâlnit pe AEC. A fost primul loc unde aveam ocazia să intrăm în contact cu lumea graffiti-ului, pentru că ne puneau la dispoziție reviste din America și din Europa pe această temă. A fost o sursă de inspirație pentru că nu aveam pe atunci acces la internet. Nici eu, nici AEC nu proveneam din familii bogate și pentru a avea bani de vopsele căutam tot felul de proiecte la comandă. Așa am învățat să pictăm și așa reușeam să ne cumpărăm spray-uri și vopsele. Abia apoi, prin 2001, am ajuns să pictăm graffiti pe stradă. În acea perioadă existau, cred, doar două grupuri de artiști din mediul graffiti care pictau doar pe străzi și doar ilegal.

Care erau mesajele pe care le transmiteai atunci?

Desenele nu aveau mesaj. Eram prea tânăr pentru a mă gândi să transmit mesaje prin desenele mele. Era doar o activitate în interiorul unei subculturi. În stilul acesta am pictat o mulțime de pereți prin toată Ucraina, prin Rusia și chiar prin Belarus. Dar erau doar litere. În 2004 am înțeles că devine plictisitor să pictezi mii de pereți doar cu litere. Așa că în 2005 am decis să pictăm un perete doar cu personaje, fără litere, în Ialta, Crimeea și ne-a plăcut foarte mult. Tot în acea perioadă am intrat în posesia unei reviste din Brazilia și am văzut acolo exemple de picturi stradale ale unor artiști brazilieni, lucrări abstracte sau care spuneau povestea unor personaje. Așa am ajuns să pictăm și noi personaje și acest stil a evoluat în murale. Noi doi am fost primii artiști care au pictat murale în Ucraina începând cu anul 2005.

Mai ești interesat de graffiti?

Nu mă mai interesează foarte mult. Văd foarte mult graffiti pe stradă, dar stilurile sunt cam aceleași peste tot în lume.

Ce ați adus voi diferit în arta stradală prin stilul pe care vi l-ați ales începând cu 2005?

În Ucraina, de exemplu, toată lumea vrea să copieze stilurile din Vest. Se copiază unul pe altul și de aceea vezi peste tot lucrări similare. Am înțeles acest aspect destul de devreme. Așa că am început să ne inspirăm din cultura locală, din folclor și povești fantastice. Când făceam parte din mișcarea graffiti aveam un crew de zece persoane care se numea Ingenious Kids, dar mai târziu împreună cu AEC ne-am creat un duo cu numele Interesni Kazki-Interesting fairy tales.

Cât timp ați lucrat ca duo?

Din 2012 am început să avem și proiecte separate, dar cum au început să vină tot mai multe cereri, din 2016 nu am mai avut proiecte comune.

Waone, în timpul realizării lucrării „Transcendental moment”/Foto: Cristina Beligăr

Care a fost lucrarea care te-a provocat cel mai mult până astăzi?

Cred că toate lucrările mă provoacă într-un fel. Dar cred că cea mai provocatoare a fost „Time for change” care mi-a luat 35 de zile să o finalizez. Lucrarea se referă la lupta globală și locală, la Bătălia Cosmică dintre Rău și Bine, dintre Lumină și Întuneric, la lupta pentru libertate în Ucraina. Prima lucrare cu același titlu am pictat-o în 2014, în India și am dedicat-o revoluției de pe Maidan.

Crezi că arta îi poate ajuta pe oameni să se raporteze cu mai mare claritate la subiecte politice? Crezi în această putere a artei?Cât de politică este arta ta?

Rolul artei cred că este unul pur cultural. De a imortaliza un anume moment în istorie. Dar arta nu are rolul de a le aminti oamenilor de acel moment. Sistemul în Ucraina nu se schimbă. Sunt alți oameni dar același sistem. Am făcut și artă politică, dar feedback-ul a fost negativ mai ales din direcția Rusiei. Așa că am decis să nu mai fac asta. Nu sunt artist local, sunt artist internațional și nu am vrut ca ceea ce fac să se întoarcă împotriva mea. Ce am înțeles este foarte clar: nimănui nu îi pasă de aceste probleme în Ucraina. Noile generații trăiesc în lumea lor, în lumea social media, în lumea fashion-ului.

Cât de mult ești interesat de alte culturi? Cât de mult te lași inspirat de ele?

Sunt interesat de cultura orientală în principal după ce am văzut că în Europa și în Occident în general se pune accent pe cultura creștină. În Europa vedem peste tot aceleași biserici și catedrale, aceleași muzee, cu aceleași picturi, pe aceleași teme. Este plictisitor pentru mine.

Când nu te afli pe schele undeva în lume, poți fi văzut adesea și la expoziții cu propriile lucrări. Cât de diferit este publicul de expoziție față de publicul care îți admiră muralele pe stradă?

Stilul pe care îl folosesc în lucrările din expoziții este același pe care îl vedeți și în murale, deci nu cred că publicul este neapărat diferit. Cred că publicul interesat de arta contemporană devine tot mai interesat de fenomenul street art. Nu aș spune că street art-ul pătrunde tot mai mult în muzee, dar artiștii de street art o fac tot mai des. Avem nevoie de artă în spațiul public, dar depinde foarte mult de locul în care arta pătrunde în acest spațiu. De exemplu am lucrat la un proiect recent în Finlanda, unde șase luni pe an este aproape întuneric și aveau nevoie de puțină culoare în tot acel gri care ia în stăpânire orașul. În unele locuri, însă, culorile foarte vii nu se armonizează cu peisajul urban și lucrările se transformă într-un fel de publicitate outdoor foarte agresivă. Paleta de culori în cazul meu variază în funcție de locul în care se află peretele pe care îl pictez

Care sunt avantajele de a picta cu pensula?

Folosesc pensule sau trafalet. Spray-urile le foloseam doar înainte de 2012. Când am fost prima dată să pictez în cadrul evenimentului „Wynwood Walls” din Miami am întâlnit acolo mai mulți artiști mexicani care pictau cu pensule și de atunci am început și eu să pictez în acest fel. Nu cred că pictura cu pensula este mai solicitantă fizic. Ține de obișnuință. Dar este dificil să pictezi suprafețe mari pentru că nu ai imaginea de ansamblu. Este foarte matematic un astfel de mural.

Lucrare în curs de execuție, Waone/Foto: Cristina Beligăr

Cum se desfășoară în cazul tău procesul de creație al unei lucrări?

Nu știu dacă pot explica exact. Este ca atunci când încerci să găsești un post de radio și tot cauți frecvențe.

Ce înseamnă să fii un artist de succes?

Cred că a fi un artist de succes înseamnă să faci parte din istoria artei în viitor. Și arta ta să fie cerută în muzee. Mai am de muncit până voi atinge aceste obiective.

Primește arta stradală finanțare din bani publici în Ucraina?

Finanțarea aproape nu există. Dacă vrei să pictezi, o poți face pe propria cheltuială. Se mai găsesc finanțatori, dar destul de puțini.

Care este următorul proiect pentru tine după muralul de la Cluj?

Acest mural pe care l-am pictat în Cluj este ultimul din acest an pe care îl pictez în exterior. Mă întorc în Kiev unde voi realiza niște lucrări de interior. Și apoi voi pregăti o expoziție la Roma. Voi încheia anul cu o vacanță în India unde am și un proiect în New Delhi. Poate voi ajunge și în Africa de Sud la începutul anului viitor.

Citiți și:

Artă în curtea școlii, la start: Cinci artiști stradali vor picta Școala „Octavian Goga” din Mănăștur

Distribuie:

Postaţi un comentariu