Uniunea Scriitorilor din Cluj îl „dă jos” pe Blaga de pe soclu și propune o statuie „umanizată” a poetului

O nouă statuie a poetului și filozofului Lucian Blaga, diferită ca reprezentare de cele deja amplasate în fața Teatrului Național și a Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), ar putea fi realizată în Cluj-Napoca în perioada următoare. Propunerea a venit din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, care prin președinta ei, doamna Irina Petraș, a sugerat Primăriei Cluj-Napoca să realizeze o statuie a poetului Lucian Blaga în alt stil față de cele existente: citind pe o bancă din oraș. În acest fel, ar intra și Clujul în rândul orașelor europene unde spaţiul urban a fost cu imaginaţie valorificat spre încântarea localnicilor şi a turiştilor.

În urma postării ideii pe pagina de Facebook a primarului Emil Boc, reacțiile și comentariile privind locul unde să fie amplasată statuia și cum să arate, nu au întârziat să apară. Piața Unirii, Parcul Central sau Bulevardul Eroilor au fost doar câteva dintre locurile propuse de clujeni pentru amplasarea statuii, mulți însă venind cu propunerea ca statuia să fie amplasată în zona Bibliotecii Centrale Universitare, deși există deja un bust al poetului.

„Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj, prin doamna președintă Irina Petraș, a inaintat Primăriei o propunere de a realiza o statuie a poetului Lucian Blaga, în alt stil față de cele existente: citind cu Blaga pe o banca! Personal, consider ca este o propunere foarte bună și vă invit sa vă pronunțați asupra propunerii, sa recomandați locația unde să fie amplasată și cum să arate. Recomandările și propunerile dumneavoastră vor fi avute în vedere atunci cand vom înainta soluția Comisiei de Monumente spre avizare și Consiliului local spre aprobare. Vă mulțumesc”, se precizează pe pagina de Facebook a primarului Emil Boc.

Un exemplu al modului în care în ultimii ani statuile „prietenoase” contribuie la promovarea unui oraş cândva uitat în istorie este Alba Iulia, în timp ce în Europa, avem exemplul orașelor Dublin, Munchen sau Bratislava.

În 2014, președintele filialei Transilvania a OAR (Ordinul Arhitecților din România), Szabolcs Guttmann, declara pentru Transilvania Reporter că în ultimii 20 de ani, în Cluj, s-a observat efervescența de a amplasa statui doar de dragul statuii, fără contextul urban. “Pentru a obţine o conectivitate, trebuie să scoţi piedestalul, să ajungi cu piesa pe sol sau pe bancă. Clujul are personalităţi la diferite dimensiuni fără vreo interconectare cu citadinul. Având în vedere că în fiecare oraş avem cetăţeni de mare elită, ar fi interesant să te întâlneşti la un moment dat cu respectivul”, declara Szabolcs Guttmann.

“Probabil ar fi interesant în locaţii unde nu este încă alterat spaţiul din punct de vedere al statuilor să apară cineva care să ne reprezinte, să putem povesti cu el și poate prin prezenţa lui să se regândească şi nişte spaţii pentru cartiere precum Mărăşti sau Mănăştur. Sunt foarte curios dacă atunci când se va reface cinematograful în Mănăştur va primi un spaţiu exterior adecvat. Deocamdată are un gang şi foarte multe gropi, dar oare iese Lulu dintr-o groapă, recivilizează zona?Oare Avram Iancu este în postura şi în varianta optimă în spaţiul urban?”, se întreba în 2014 Szabolcs Guttmann. Desigur, o statuie pentru Lulu, nebunul frumos al Clujului nu a fost realizată nici astăzi, iar Avram Iancu se află în aceeași „variantă” în piața care îi poartă numele.

O statuie „umanizată”, care să îl reprezinte pe Lucian Blaga cu o carte pe genunchi, ar apropia însă tinerii și turiștii mult mai mult de personalitatea poetului, este de părere doamna Irina Petraș. Aceasta speră ca statuia să fie realizată până anul viitor, când vor avea loc mai multe evenimente și activități dedicate Centenarului Marii Unirii.

„Am văzut asemenea statui în toată lumea și mi-au plăcut pentru simplitatea lor simpatică, prin felul în care aduc cumva cultura mare printre oameni. O astfel de statuie mi s-a părut foarte potrivită în contextul în care în ultimii ani are lor o relocuire culturală a orașului. Adică totul coboară în stradă și mi se pare extraordinar pentru că se întâmplă și mișcarea inversă. După ce vezi un spectacol de balet în Parcul Mare, vezi spectacole de operă în Piața Unirii sau asculți Jazz pe străzi, ți se trezește interesul să umpli sălile de spectacol. Atunci m-am gândit că ar fi de mare impact o asemenea statuie prin care Blaga este „umanizat”, adică așezat printre oameni, cu Poemele Luminii pe genunchi, în așa fel încât orice localnic sau turist care se oprește, citește plăcuța, află despre Blaga cine este și poate să se fotografieze cu el, sau să citească lângă el poeme”, a precizat Irina Petraș pentru Transilvania Reporter.

Este posibil ca un copil să reacționeze mult mai bine la poezia lui Blaga dacă i se vorbește despre poet lângă o astfel de statuie, decât lângă statuia impresionantă, de trei metri, realizată de Romulus Ladea în 1986, din fața Teatrului Național, consideră președinta Uniunii Scriitorilor Cluj.

„Este un Blaga frumos și gânditor, dar este un Blaga care te amuțește când ești tânăr cititor, stând pe soclu, departe”, spune Irina Petraș.

Aceasta a transmis ideea de a amplasa statuia în fața Monumentului Memorandiștilor din Cluj și astfel poetul ar putea sta cu fața spre Piața Unirii sau chiar spre Bulevardul Eroilor, cu o carte pe genunchi și cu o atitudine abordabilă. „Ar fi foarte bine să reușim să realizăm această statuie până anul viitor, pentru ca de Centenarul Marii Uniri să avem mai multe asemenea repere”, a declarat Irina Petraș.

Întrebat de Transilvania Reporter, ce părere are despre realizarea unei noi statui a poetului Lucian Blaga, Horia Bădescu, cunoscut poet și prozator, a precizat că în cazul în care se va decide realizarea unei noi statui a poetului Lucian Blaga, trebuie ales foarte bine locul.

„Am văzut stilul de a așeza statui pe bănci. Eu aș vedea amplasată o astfel de statuie în Parcul Central unde este o ambianță potrivită. Trebuie găsit un spațiu care să se armonizeze cu ritmul orașului și cu personalitatea poetului. Ar fi fost potrivită această statuie și în fața BCU, dacă nu ar fi fost bustul lui deja amplasat acolo. Sau lângă Turnul Croitorilor ar fi o soluție”, a precizat poetul Horia Bădescu.

La rândul său, poetul Ion Murșean a declarat pentru Transilvania Reporter:

„Ideea unei statui stând pe o bancă sau într-un loc mai retras am avut-o și eu cu Lulu. Am și scris despre asta. Eventual o statuie a lui Lucian Blaga aș vedea-o în Piața Muzeului, în zona Casei Matei. Sau pe Kogălniceau mi-ar plăcea mie. În centru este plin de statui, inclusiv ansamblul Matei Crovin care absoarbe toată zona”.

În 2013, poetul propunea municipalității ca pe cheltuiala ei să i se ridice o statuie lui Lulu. „Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră are amintiri cu statui ale vieţii noastre, anonime. Statui din oraşe îndepărtate de Cluj. Ce-i lipseşte Clujului? Un dram de nebunie, de imaginaţie”, spunea poetul în opinia publicată în Transilvania Reporter.

Citiți și:

Opinie Transilvania Reporter: O statuie pentru Lulu

Recent întors din Dublin, poetul George Vasile Dâncu a declarat că a rămas impresionat de statuile frumoase și elegante pe care le-a văzut acolo, în ton cu spațiul în care erau amplasate. Printre acestea a amintit și de statuia lui James Joyce din Temple Bar Pub.  

„În ceea ce îl privește pe Lucian Blaga, eu cred că acesta ar putea fi reprezentat fie citind, fie contemplând, dat fiind că a fost recunoscut și ca mare filozof. Ideea este una foarte bună, dar important este să nu o implementăm românește. Este importantă alegerea sculptorului și inițierea unui concurs de proiecte pentru a nu exista pericolul să cădem în ridicol cum avem exemplul statuii lui Avram Iancu. Și nebunii frumoși ai orașului și scriitorii își au locul în oraș. O statuie pentru Lulu ar fi la fel de binevenită”, a concluzionat poetul George Vasile Dâncu.

Citiți mai multe despre prezența lui Lucian Blaga la Cluj:

Clujul lui Lucian Blaga