Traducătorii şi interpreţii profesionişti, la Cluj: Piaţa este saturată de traducători amatori. Avem nevoie de reglementări

Întâlnirea traducătorilor şi interpreţilor de conferinţă a avut loc cu ocazia deschiderii anului universitar al Masteratului European de Traductologie-Terminologie şi al Masteratului European de Interpretare de Conferinţă/Foto: Cristina Beligăr

“Piaţa traducerilor este saturată de amatori şi de persoane necalificate şi de aceea această profesie trebuie mult mai atent reglementată” acesta a fost unul dintre mesajele transmise de specialiştii în domeniul traducerilor şi interpretării în cadrul evenimentului intitulat “Cum e să fii traducător/ interpret?”.

Întâlnirea traducătorilor şi interpreţilor de conferinţă a avut loc cu ocazia deschiderii anului universitar al Masteratului European de Traductologie-Terminologie şi al Masteratului European de Interpretare de Conferinţă. Prin METT şi MEIC, UBB deţine singurele masterate româneşti de rang european, membre ale European Master’s in Translation (EMT) şi European Masters in Conference Interpreting (EMCI).

Lupta pentru reglementări

“Există o constatare descurajatoare şi anume faptul că traducerile suferă din lipsa reglementărilor. Spre deosebire de alte cariere, în ziua de astăzi se ajunge traducător prin diferite căi şi tocmai de aceea trebuie să luptăm cu mai multe prejudecăţi. Una dintre acestea este cea conform căreia traducerea este un serviciu ieftin, sau că traducerea se face uşor. Ei bine, sunt două lucruri false şi cei care spun asta nu se întreabă cât de compelxă este munca de traducere şi nu ştiu că a cunoaşte mai multe limbi străine nu este suficient pentru a fi un traducător bun. Această meserie se învaţă”, a precizat Mihaela Toader, directorul Departamentului LMA al UBB în faţa actualilor şi viitorilor traducători pe care Departamentului LMA îi pregăteşte. O altă prejudecată constă în “ideea prostească” a unora de a crede că programele de traducere pot înlocui munca unui traducător. “Niciodată astfel de programe nu vor putea traduce umorul, jocurile de cuvinte sau ambiguitatea care există într-un discurs”, a adăugat Mihaela Toader.

Sfat pentru harnicii învăţăcei

În numele multilingvismului, a cărei ilustraţie vie este Parlamentul European, la colocviul desfăşurat la Cluj a fost prezentă şi Izabella Badiu, directorul cabinetului de Limba Română al Parlamentului European (DG INTE).„Aş atrage atenţia harnicilor învăţăcei de limbi străine, de obicei două, sau mai nou trei, că unealta esenţială cea dintâi şi cea de căpătâi a traducătorului sau interpretului este limba maternă şi cunoaşterea ei temeinic”, le-a transmis studenţilor şi absolvenţilor de LMA, Izabella Badiu. La nivelul Parlamentului European se vorbesc în prezent nu mai puţin de 24 de limbi oficiale, traducerile fiind asigurate de 360 de funcţionari, respectiv de 800 de freelanceri în sesiunile plenare ale Parlamentului. „Piaţa interpretării se traduce prin nevoi variabile. Limba română nu mai este atât de solicitată în acest moment în PE. Astăzi este bine să fi croat ca să ai de lucru şi de aceea traducătorii şi interpreţii trebuie să dea dovadă de adaptabilitate. Se vorbeşte tot mai des despre interpreţi pentru servicii publice şi ar trebui să se ţină cont de aceasta”, a precizat Izabella Badiu. În privinţa calităţilor pe care un traducător sau un interpret trebuie să le deţină pentru a face faţă profesiei, cele mai importante din perspectiva Izabellei Badiu sunt: autonomia, capacitatea de autoevaluare, obiectivitatea şi controlul emoţiilor.

Ascultare şi înţelegere

Cu o experienţă de peste 20 de ani în traducere şi interpretare Roderick Jones, reprezentant al Directoratului General de Interpretare ( DG SCIC) Comisia Europeană a vorbit la Cluj despre interpretare ca profesie, într-o lume a non-comunicării. „Pentru a fi un bun traducător sau interpret este necesar în primul rând să îţi cunoşti limba materană. În al doilea rând trebuie să ai aptitudini analitice, respectiv să asculţi şi să înţelegi rapid discursurile cuiva în orice context, fie el juridic, economic sau ştiinţific. În al treilea rând trebuie să cunoşti limbile străine vorbite. Mecanismul de bază într-o traducere este să asculţi, să înţelegi şi să analizezi pentru a reformula discursul într-un mod inteligibil pentru audienţă”, a precizat pentru Transilvania Reporter Roderick Jones. Întrebat care sunt satisfacţiile sale la sfârşitul unei zile de muncă, acesta a precizat:„A fi interpret este pentru mine un privilegiu pentru că beneficiez de plăcerea intelectuală de a asculta ceea ce spun delegaţii unui stat sau ai unui guvern cu privire la teme de interes internaţional foarte grave de multe ori. Este ca şi când ai juca şah, este o provocare intelectuală foarte mare. În al doilea rând este un privilegiu pentru că există un contact între oameni din diferite culturi şi astfel intervine funcţia socială a ceea ce fac şi simt că sunt parte dintr-un pod intercultural”, a spus Roderick Jones.

La colocviul intitulat “Cum e să fii traducător/ interpret?” a mai luat cuvântul, printre alţi invitaţi, şi Liliana Comănescu, reprezentantă în România a Comisiei Europene care a prezentat etapele de a deveni traducător la Comisia Europeană.

Citiţi mai multe despre „Fabrica de traducători” din Cluj  în articolul de mai jos prezentat de Transilvania Reporter în luna iulie a acestui an:

https://transilvaniareporter.ro/esential/fabrica-de-traducatori-din-cluj-face-ordine-in-turnul-babel-al-ue/

Distribuie:

Postaţi un comentariu