The New York Times analizează fenomenul Adrian Ghenie: Cum a devenit artistul român un star al licitațiilor

Ziarul american The New York Times, una dintre cele mai cunoscute și profesioniste publicații la nivel internațional, își întoarce din nou atenția asupra artistului român Adrian Ghenie printr-un articol semnat de Robin Pogrebin în ediția din 7 noiembrie, în care jurnalista scrie cum Adrian Ghenie a devenit un star al licitațiilor începând cu anul 2011 când piața de artă s-a arătat interesată de lucrările artistului român odată cu expoziția organizată la Palazzo Grassi, Veneția și mai târziu, în 2015, când Adrian Ghenie a fost artistul român care a reprezentat România la Bienala de la Veneția.

„De curând, o lucrare a artistului în vârstă de 39 de ani s-a vândut cu 9 milioane de dolari în cadrul unei licitații, cu o listă de așteptare a colecționarilor privați pe patru continente, potrivit lui Marc Glimcher, președintele Pace Gallery care îl reprezintă pe Adrian Ghenie la New York și care îi dedică un show expozițional în luna ianuarie. 134 de oameni cred că sunt primii la rând pentru achiziționarea unei lucrări, spune domnul Glimcher”, scrie jurnalista americană.  

„De ce toată agitația?”, se întreabă Robin Pogrebin în articolul ei. „Este un pictor extrem de talentat, nu cred că cineva poate nega acest lucru, spune Ali Subotnick, curator la Hammer Museum din Los Angeles, care în 2008 a achiziționat două lucrări-studiu ale lui Ghenie cu titlul „Pie Fight”. Dar este puțin cam absurd”, consemnează jurnalista.

În continuarea articolului, Robin Pogrebin aduce în atenție cele mai recente sume înregistrate pe piața de artă de lucrările semnate de artistul român, printre care Nickelodeon vândută cu 9 milioane de dolari prin Casa de Licitații Christie’s din Londra în luna octombrie sau „The Sunflowers in 1937”  cumpărată cu 4.5 milioane de dolari prin Casa de licitații Sotheby’s din Londra.

Mai mulți factori au contribuit la ceea ce experții în artă descriu drept „furtuna perfectă” pentru lucrările lui Adrian Ghenie: cererea pentru lucrări de pictură, dovadă și vânzările în cazul unor lucrări semnate de Francis Bacon, Gerhard Richter și Jenny Saville; numărul mic de lucrări realizate de Ghenie (10-15 picturi pe an); raritatea capodoperelor scoase la vânzare; prețul convenabil al lucrărilor și interesul cumpărătorilor asiatici.

În articolul din ziarul american se mai precizează că Adrian Ghenie va avea o nouă lucrare scoasă la licitație de Christie’s, în 15 noiembrie, intitulată „The Bridge” și care reprezintă o figură spectrală a unui bărbat pe un pod care amintește de lucrarea impresionistă semnată de Gustave Caillebotte, „Le Pont de l’Europe” și de lucrarea expresionistă „The Scream” a lui Edvard Munch. Lucrarea lui Ghenie este estimată a 1.5-2.5 milioane de dolari și a fost vândută în urmă cu doi ani de Galeria lui Mihai Nicodim, din Los Angeles, cu suma de 400.000 de dolari.

Jurnalista americană care semnează articolul despre Adrian Ghenie precizează că i-a solicitat mai multe interviuri artistului, care își împarte timpul între Berlin și Cluj, dar într-un mail în cursul zilei de luni, acesta i-a răspuns:

„Îmi pare rău pentru tăcerea aceasta dar sunt atât de cufundat în muncă încât nu mă pot gândi la altceva acum”.

Dar artistul este foarte în temă cu presiunile pieței de artă, completează autoarea articolului. „Piața este o nebunie”, a precizat Adrian Ghenie pentru The New York Times în 2015, la Bienala de la Veneția. „Este frustrant să vezi cum unii oameni fac atâția bani atât de rapid. Simt că se speculează mult în jurul meu. Nu sunt eu. Este noua lume a artei”.

Articolul din The New York Times continuă cu o scurtă biografie a artistului în care se precizează că s-a născut la Baia Mare și a urmat Universitatea de Artă și Design din Cluj, precum și cu enumerarea tematicilor preferate de artist în lucrările sale, respectiv cu ceea ce îl inspiră în arta lui.

Galeriile care îl reprezintă pe Adrian Ghenie, printre care Galerie Judin din Berlin și Plan B, tot din Berlin, încearcă să evite fervoarea speculativă care îi înconjoară pe alți tineri artiști precum Lucien Smith și Oscar Murillo, a căror ascensiune a scăzut din cauza prețurilor foarte ridicate și a supraproducției. „Ne concentrăm asupra expozițiilor individuale pentru că de asta are nevoie acum, nu de un nou record de licitație”, mai precizează pentru The New York Times galeristul Thaddaeus Ropac. Totuși, frenezia cu privire la lucrările lui Adrian Ghenie a avut impact asupra vânzărilor particulare. De când Ghenie a venit la Galeria Pace în urmă cu cinci ani, prețul lucrărilor sale a crescut cu 40-50 de procente. Comercianții de artă spun că de cele mai multe ori casele de licitație oferă garanții tentante: sume nedezvăluite, promise vânzătorilor indiferent de rezultatul licitației. Galeriile, la rândul lor, spun că se asigură că domnul Ghenie primește drepturi echitabile. Pe lângă Hammer Museum din Los Angeles, lucrări de Adrian Ghenie mai sunt deținute de Museum of Contemporary Art din Los Angeles, de Museum of Modern Art din San Francisco și de Tate Museum.

„Pentru mine, Adrian Ghenie este încă un artist aflat într-un punct incipient al carierei, dar a realizat lucrări extraordinar de puternice. Nu cred că fiecare lucrare a lui este de succes, dar e un artist de cursă lungă pe care intenționez să îl urmăresc”, a mai precizat Gary Garrels, curator la San Francisco Museum, muzeu care a achiziționat de lucrările „The Trail” și studiul „Pie Fight”, ambele semnate de artistul român.

În încheiere, jurnalista Robin Pogrebin scrie:

„Dacă domnul Ghenie va dovedi că se poate menține în top, rămâne de văzut. «Moda se schimbă rapid, va fi întotdeauna o reacție inversă», precizează Brett Gorvy, președintele Christie’s pentru arta contemporană și postbelică.«Atunci întrebarea va fi, cât timp îi va trebui acelui artist să ajungă din nou în top?»”.