Testamentului olograf a lui Avram Iancu a fost donat Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj

Evenimentul a avut loc în Sala Rațiu-Tilea la ora 11:00.

Testamentul olograf a lui Avram Iancu, păstrat timp de peste 150 de ani de familia Rațiu, a fost donat astăzi, 6 noiembrie, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, împreună cu alte documente importante legate de familia și viața lui Avram Iancu. Testamentul a fost predat de către fiul cel mare al lui Ion Rațiu, Indrei. Documentul va fi expus în incinta bibliotecii, în cadrul unei expoziții speciale. De asemenea, acesta va fi digitalizat pentru a putea fi consultat de un număr cât mai mare de persoane.

Testamentul lui Avram Iancu, redactat la 20 decembrie 1850, a fost predat de către acesta canonicului Basiliu Raţiu de la Episcopia GrecoCatolică din Blaj, strămoş al familiei Raţiu. Transmis generaţional, acest testament a ajuns în posesia lui Ion Raţiu, candidat la preşedenţia României în anii 1990, fiind păstrat ca o piesă de mare valoare documentară şi în egală măsură, cu o puternică valoare simbolică.

Documentul a fost predat bibliotecii de către Indrei Rațiu care a explicat că nu se știe exact cum a ajuns testamentul în posesia familiei sale. Conținutul testamentului era cunoscut, dar acesta nu s-a aflat niciodată în posesia statului. Documentul scris cu cerneală neagră se află într-o stare bună.

„Noi nu știm exact cum a ajuns în familia noastră. Știam că este în posesia membrilor, dar nu am știut unde. Nu vreau să creez un mister, dar așa a fost. Cel care a moștenit această responsabilitate a fost bunicul meu, Augustin Rațiu, a fost primar în Turda. A murit în ’70. Înainte de el, doctorul Radiu Rațiu, medicul, unchiul meu, care era istoricul familiei. El a plecat la Paris în ’80 și la câteva luni după plecare toată colecția lui a dispărut într-un incendiu în curtea casei la Turda. Și acest secret, localizarea testamentului, era foarte ascuns chiar și față de membri familiei și eu personal am fost convins că era pierdut. Dar nu. Radu Rațiu înainte de a pleca a transmis mapa mătușii mele Mia Rațiu de la Câmpia Turzii și de la Mia s-a transmis la tatăl meu Ion Rațiu”, a spus Indrei Rațiu.

La eveniment a fost prezent și Mihai Bănică, bodyguardul lui Ion Rațiu, care a păstrat testamentul timp de 15 ani, până acum două săptămâni. Mihai a venit de la București special pentru acest eveniment, precizând că nu s-a gândit nici măcar o clipă să păstreze documentul, întrucât acesta aparține statului român.

„Am avut testamentul de la decesul domnului Rațiu, de 15 ani a fost în posesia mea. L-am ținut la mine acasă, într-un loc foarte sigur. Cum a ajuns în posesia mea? E o poveste lungă. Domnul Rațiu a primit o casă în București. Casa aceea fost motivul unui litigiu. Mircea Lucesc a câștigat până la urmă procesul, iar Ion Rațiu a fost executrat silit. În casă exista un seif. Nu știa nimeni de el. După ce Ion Rațiu a fost executat silit am fost în casă, aveam cheia și am luat testamentul. Testamentul face parte din comoara națională. Trebuia să vină înapoi. De aceea nici nu a fost scos niciodată din țară”, a spus Mihai Bănică.

db_THD6337

„Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită, pentru care după puteri am și lucrat până acum, durere, fără mult succes, dar tocma acum cu întristare văd că speranțele mele și jertfa adusă se prefac în nimica. Nu știu câte zile mai pot avea. Un fel de presimțire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară și hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii și întru ajutorul înființării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii noi. Câmpeni, 20 decembrie, Avram Iancu, avocat” a scris Avram Iancu în testamentul său, textul fiind citit de prorectorul Universității „Babeș-Bolyai”, prof. univ. dr. Ioan Bolovan.

„Am așteptat această veste, știam că va veni. Urma să aibă loc transferul pe 1 octombrie, dar din cauza unor probleme organizatorice a avut loc acum, în noiembrie. Este un document foarte valoros pentru noi, pentru Transilvania, pentru istorie, are o valoarea simbolică. Acest docement face parte din cartea sacră a identității noastre naționale. Lumea se raportează la Avram Iancu, ne raportăm la 1918, ne raportăm la tot ceea ce a însemnat construcția identității noastre, nestrident, nepatriotard, cu rațiune și cu decență și cu demnitatea pe care trebuie să o avem și care iese din retorica patriotardă, spumoasă și păguboasă încă”, a declarat Doru Radosav, directorul BCU.

În timpul evenimentului s-a discutat și despre statuia lui Avram Iancu din Piața „Avram Iancu”. Direcorul BCU a spus că își dorește ca Avram Iancu să fie „readus printre oameni”prin intermediul unei alte statui, mult mai demne decât cea pe acre o avem în prezent.


Publicitate

Postaţi un comentariu