Strategia de dezvoltare culturală a Clujului, contestată încă de la stadiul de „ciornă”

Foto: Radu Hângănuț

Strategia de dezvoltare culturală a Clujului este contestată încă de la faza de „ciornă”, directorul Muzeului Național de Artă, Călin Stegerean, etichetând documentul de 33 de pagini ca fiind „o inițiativă amatoristică” ce ar trebui revizuită înainte de trimiterea spre autoritățile locale. Principalul argument a lui Călin Stegereanu a fost faptul că draftul prezintă mai degrabă vocea sectorului independent din cultură, neglinjându-i pe cei din sectorul public.

Chiar dacă se află în stadiu de „ciornă”, dezbaterea pe tema strategiei de dezvoltare culturală a Clujului a fost întoarsă pe toate fețele, concluzia finală fiind că încă mai este mult de lucru la ea. Printre principalii contestatari ai proiectului ce prezintă în 33 de pagini 14 puncte operaționale, s-a aflat directorul Muzeului Național de Artă, Călin Stegerean, care a subliniat faptul că strategia nu prezintă măsuri pentru sectorul cultural public.

„Vă atrag atenția asupra faptului că avem un document care doar parțial acoperă problemele pe care ne-am propus să le rezolvăm. Riscăm să înaintăm un proiect cu mari lacune care pe viitor va avea consecințe foarte grave”, a declarat Călin Stegereanu.

Florin Moroșanu, directorul Asociației Cluj-Capitală Culturală Europeană i-a răspuns acestuia, sugerându-i să vină cât mai repede cu propuneri pentru completare, întrucât timpul este foarte scurt, termenul de predare a strategiei fiind deja depășit.

Principala nemulțumire a directorului Muzeului de Artă este faptul că documentul nu prezintă și un punct de vedere al institțiilor culturale publice.

„În această strategie avem mai mult vocea sectorului cultural independent de cultură și mai puțin un punct de vedere al instituțiilor publice de cultură. Sunt multe puncte care merită îmbunătățite și la care se pot aduce amendamente. Este un proces creativ care necesită participare, consultare pentur că doar așa putem ajunge la un document operațional. Lipsește un elemnt important referitor la situați muzeelor care riscă să dispară în următorii ani din peisajul orașului. Cred că instituțiile publice trebuie să aibă o voce puternică în constituirea acestei strategii”, a explicat acesta.

Potrivit lui Florin Moroșanu, la strategie s-a lucrat aproximativ șase luni de zile, forma actuală conținând 33 de pagini de analiză și propuneri  cu 14 puncte operaționale. În perioada următoare se vor face alte completări care for fi sintetizate, document final urmând să fie dezbătut în data de 16 ianuarie.

„Este o analiză preliminară, câteva analize cantitative, racordarea la strategiile naționale și recomandările europene, plus barometrele de consum european.  Una dintre problemele sectorului cultural descoperite este finanțarea deficitară. Pentru acest lucruri am propus o creștere a bugetului, la 4 % din bugetul local, de exemplu. Mai avem și chestiuni care țin de dimensiunea europeană, pentru că ne dorim să candidăm la titlul de CapitalăCulturală Europeană”, a declarat Moroșanu.

 

 


Publicitate

Postaţi un comentariu