Raport final: De ce a pierdut Clujul titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021

Foto: Dan Bodea

Raportul final privind desemnarea Capitalei Culturale Europene în 2021 prin care juriul format din 12 experți motivează decizia de a recomanda Timișoara în calitate de oraș câștigător al acestui titlu, precum și punctele bune și mai puțin bune ale proiectelor orașelor contracandidate, a fost făcut public zilele acestea. În cazul fiecărui oraș candidat, Timișoara, București, Cluj-Napoca și Baia Mare, juriul prezintă în raport, pe scurt, contextul, strategia culturală, dimensiunea europeană, programul artistic, capacitatea de implementare, audiența și bugetul operațional. În raport se precizează că orașul Cluj-Napoca va continua proiectul Capitalei Culturale, ceea ce juriul vede ca un rezultat pozitiv al competiției. „Demonstrează că o strategie culturală a unui oraș nu este pregătită doar în eventualitatea câștigării unui titlu, ci pentru starea generală de bine a unui oraș”.

Raportul integral poate fi consultat AICI.

„Juriul de selecție a considerat că proiectul de candidatură a Clujului a fost consistent și s-a îmbunătățit față de faza de preselecție. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu câteva caracteristici inovatoare. Proiectul a fost în concordanță cu actuala strategie culturală a orașului și a pus bazele unei schimbări după anul 2021. Absența însă a unei strategii după anul Capitalei a fost o slăbiciune. Anul în care un oraș este desemnat Capitală Culturală nu cuprinde de obicei întregul scop al unei strategii culturale”, se precizează în raportul juriului format din experții Comisiei Europene și ai Ministerului Culturii din România: Steve Green (președinte), Raluca Velisar (vicepreședinte), Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Alain Hutchinson, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Agnieszka Wlazel și Suzana Zilic Fiser.

La capitolul Strategie Culturală, juriul a apreciat mai multe proiecte care au potențial să dezvolte conexiuni pe termen lung între sectorul cultural și alte sectoare. În raport este amintit proiectul „Art and Happiness” care caută să poziționeze Clujul ca centru regional al terapiei prin artă în sectorul sanitar.

Dimensiunea Europeană a proiectului Clujului a fost foarte apreciată de juriu, în schimb, în selecția finală juriul nu a fost convins că programul propus în dosarul de candidatură este evident în ceea ce privește actualele provocări la nivel european.

„Focusul pe dimensiunea artistică a fost orientat puternic, poate prea puternic spre „European Center for Contemporary Arts-Centru European de Arte Contemporane”. La preselecție acesta a fost asociat cu ideea unei industrii cinematografice și o viitoare academie de film; acestea însă au fost mai puțin evideniate în prezentarea finală. Juriul nu a fost convins că propunerea va transforma Clujul într-un oraș european reprezentativ în artele vizuale”, se precizează în raport.

Juriul a considerat că programul artistic a fost bine structurat, dar că i-a lipsit obiectivele strategice declarate de a depăși problemele identificate în comunitățile paralele din oraș și transformarea lor într-o uniune, de tipul „ClujUnion”.

Referitor la Capacitatea de implementare a proiectului, juriul și-a arătat îngrijorarea față de calendarul foarte strâns al multor proiecte propuse, iar la capitolul Audiență membrii juriului nu au înțeles foarte clar care sunt intențiile de creștere a audienței în cazul programelor instituțiilor culturale existente sau a festivalurilor (dincolo de programele de training).

În cazul Managementului și al bugetului operațional, juriul s-a arătat mulțumit de proiecțiile financiare (buget operațional de 35 milioane de euro din care 15 milioane de la municipalitate, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Județ, 4 milioane de la alte municipalități, 1.5 milioane de euro din partea UE și 2.5 milioane de euro din sectorul privat). La acest capitol, juriul de selecție a sesizat lipsa unui Director artistic care să coordoneze echipa proiectului Capitalei. De asemenea, abordarea pe trei direcții a temei și sloganului proiectului: „East of West”, Re-signifying Europe” și „Servus” vor face promovarea dificilă în rândul publicului, atât la nivel local cât și internațional.

În privința orașului București, juriul a considerat că intențiile ambițioase ale programului au fost slab dezvoltate în programul proiectului de candidatură. De asemenea, programul a avut o abordare limitată în ceea ce privește dimensiunea europeană și structura managerială propusă a fost, și ea,  pusă sub semnul întrebării de juriul de selecție. În ansamblu, proiectul orașului Baia Mare a avut îmbunătățiri semnificative de la faza de preselecție. Programul artistic a avut câteva proiecte și idei promițătoare dar se pare că au existat două sau trei linii paralele cărora le-a lipsit conexiunea sau interacțiunea.  Dimensiunea Europeană nu a oferit cetățenilor din Baia Mare un acces clar spre ceea ce înseamnă înțelegerea și aprecierea diversității culturale în Europa, se explică în raport.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu