Prof. univ. dr. Radu-Călin Solovăstru: „Mai multă artă stradală ar aduce Clujului autenticitate”

Foto: Dan Bodea

Ce ar aduce orașului mai mulți pereți pictați artistic sau cum evaluăm în termeni estetici arta stradală, sunt doar două dintre întrebările pe care le-am adresat prof. univ. dr. Radu-Călin Solovăstru, fost rector al Universității de Artă și Design din Cluj, în încercarea de a afla în ce termeni vorbim astăzi despre artă stradală în Cluj.

Arta stradală este o formă de manifestare care nu a început astăzi, dar ale cărei forme trimit spre anumite mesaje, mizând pe o reacție. Uneori arta stradală este făcută la limita legii, alteori este realizată pe bază de „contract”, în ambele cazuri validarea ei venind prin impactul pe care îl are în rândul celor care o văd și prin răspunsurile pe care le primește inițiatorul sau grupul de inițiatori.

„O întrebare importantă legată de arta stradală este următoarea: Până în ce punct este regizată?. Vin lucrurile spontan, sau sunt dirijate, controlate? Într-un oraș precum Clujul au apărut la un moment dat niște imagini interesante apropo de personaje din mediul universitar. Într-o dimineața Clujul era plin cu portrete, ceea ce a născut întrebări. Acestea sunt provocări de fapt. Te incită să citești ce este în spatele unei imagini. Mi se pare că, în calitate de artist, ești obligat pentru tipul acesta de artă să rămâi necunoscut. Dacă primești o autorizație se diluează mesajul și intri în parametrii autorităților, cu contract. În acest caz, pentru artist, ar fi o formă de manipulare clară. Un fel de «le dăm noi calcan, le asigurăm condiții». Ca artist stradal trebuie să exprimi o idee și să o transmiți. Avem exemplul lui Bansky. Asta este o condiție și asigură într-un fel mesajul și prospețimea artei stradale”, explică profesorul și artistul Radu-Călin Solovăstru.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Radu Solovăstru nu ar clasa arta stradală într-o categorie și nici nu o numește o subcultură. „Este o reacție a societății care îmbracă o formă vizuală. Dacă ea va fi cuprinsă ca disciplină în universitățile de artă, s-ar crea o nebunie. Să apară o programă analitică ar fi absurd. Ar trebui să rămână exact în acest mod, cu tot misterul din jurul ei”, spune Radu-Călin Solovăstru. Ce ar aduce Clujului mai multă artă stradală?Profesorul Radu Solovăstru consideră că în mod sigur ar aduce mai multă autenticitate și sentimentul că orașul este condus și patronat de tineri. „Asta face diferența totală între Cluj și tot ce există în România. În Cluj, motorul și imaginea este asigurată de tinerii care permanent se reinventează. Tinerii și IT-ul sunt o combinație fabuloasă în acest oraș”, spune fostul rector al UAD.

Profesorul își amintește că în perioada în care a fost rector, au apărut mai multe inscripții pe zidurile universității care vizau un soi de presupusă activitate ilegală a instituției. Cuvântul care apărea peste tot, pe câteva imobile, era „fraudă”.

„A fost interesant de observat cum s-a dublat miza mesajului prin reacția unora, de a curăța, de a face să nu se mai vadă. Ceea ce trebuia înțeles era că acele înscrisuri reprezentau o formă de reacție a unor studenți care fie și-au pierdut niște examene, sau au plătit bani în plus pentru că nu și-au luat creditele. Reacția mea a fost aceea de a încerca să vedem unde este problema și cred că avea la bază, deși nici acum nu știu sigur, încercare universității de a recupera niște sume datorate de absolvenți în urma unei vizite a Curții de Conturi care ne-a ne obligase să reacționăm. Pe moment a existat o anume perplexitate în jurul acelui cuvânt scris pe ziduri și a fost interesant să vedem reacția fiecăruia din universitate. Mesajul și-a atins scopul. Dar trebuie să fii relaxat și odihnit la minte pentru a privi altfel de mesaje”, explică Radu Solovăstru.

Arta stradală este și despre ceea ce nu poți să spui oficial și alegi să o spui „underground”, prin metaforă. În cazul în care ești „prins”, poți întotdeauna să evadezi prin portița în care acuzi la rândul tău că mesajul a fost greșit înțeles. În ceea ce privește valoarea estetică a artei stradale, profesorul Radu-Călin Solovăstru este de părere că aceasta ar trebui înțeleasă în raport cu impactul mesajului transmis, fie că vine cu accente estetizante, sau cu ideea de a șoca printr-un tip de reprezentare, „de efect optic care intră în zona unui consum de imagine foarte rapid”.

„Arta stradală cu mesajele ei trebuie luată ca un lucru firesc. Eu o compar cu bancurile de pe vremea lui Ceaușescu. Este o reacție, la fel cum bancurile erau o formă rezistență. Ar trebui să fim deranjați dacă nu vedem artă stradală pentru că asta ar însemna că elementele active ale acestei forme de manifestare sunt instrumentate și orientate”, precizează Radu Solovăstru.

Citiți și:

Artiștii galeriei de street art „Launloc” își cer drepturile: Lăsați-ne să colorăm Clujul!


Publicitate

Postaţi un comentariu