Premieră în costume de la second-hand, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Teatrul Maghiar de Stat Cluj deschide seria spectacolelor în 2015 cu premiera piesei „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Gábor Tompa. Piesa a mai fost jucată în România la Teatrul Naţional şi la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

„Din păcate, anii nu au trecut peste această piesă. Acţiunea piesei se desfăşoară într-un oraş mic de provincie, Güllen, în care o doamnă devenită cea mai bogată din lume se întoarce la locul primei sale iubiri, într-un oraş care a trădat-o, la fel cum a trădat-o şi iubitul ei, Alfred Ill. Răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează mai degrabă această comunitate înglodată în mediocritatea provincială, tocmai prin dezvăluirea putrefacţiei morale ce o caracterizează. Piesa este o tragi-comedie în care este evident, printre altele, fenomenul corupţiei care astăzi funcţionează pe scară globală”, a declarat Gábor Tompa. Potrivit regizorului, spectacolul care va avea premiera miercuri, 7 ianuarie, de la ora 19.00, este „work in progress” în urma modificărilor din distribuţie care au fost făcute cu doar câteva zile înaintea premierei. „Am văzut că este interes pentru acest spectacol şi nu am vrut să începem anul cu o premieră care se suspendă”, a adăugat Gábor Tompa în timpul unei conferinţe de presă.

Pe lângă actualitatea lui, textul piesei „Vizita bătrânei doamne” este ofertant şi moralizator, iar din punct de vedere al compoziţiei s-a pus accentul pe varianta existenţialistă a textului în care este observată viaţa unei comunităţi claustrate. „Acest text putea fi tratat atât ca parabolă a unei societăţi aflată într-o situaţie financiară precară, cât şi ca tragedie antică. Noi am optat pentru varianta existenţialistă. Ideea în care credem este că locuitorii din Güllen nu sunt săraci din punct de vedere financiar, ci sunt săraci în spirit. Sărăcia lor este lăcomia. Ciuma acestei comunităţi este lipsa solidarităţii”, spune András Visky, autorul dramaturgiei operei.

Johanna Bodor, coregrafa spectacolului, a precizat că a realizat coregrafia după ce timp de zece zile a studiat elementele de decor, costumele şi muzica spectacolului. „Un important reper pentru mine a fost şi concepţia regizorală. În acest spectacol se dansează ici şi colo, dar un coregraf nu trebuie să se expună într-un spectacol mai mult decât este necesar. Este importantă proporţia cu care lucrăm. Nu pot să zic că am abordat un anumit stil, dar nu vreau ca dansurile mele să fie prea pantomimice. Există multă ironie în mişcările pe care le-am compus, există situaţii penibile, sunt foarte multe direcţii în mişcare”, a precizat Johanna Bodor.

„Mormane” de persoanje

O dezvăluire inedită despre costumele în care vor evolua actorii din distribuţia piesei „Vizita bătrânei doamne” a făcut-o scenografa Carmencita Brojboiu. Potrivit acesteia, o foarte mare parte a hainelor pe care le poartă actorii în spectacol provin de la un magazin second-hand situat în apropierea teatrului.
„În general am o reţinere în conceperea costumelor unor spectacole folosind depozitele second-hand care ne înconjoară. Având ocazia să lucrez la acest spectacol şi discutând despre această comunitate provincială din text, prima idee a fost aceea că vorbim despre o societate second-hand. Când am văzut decorul lui Helmut Stürmer şi atâţia protagonişti nu ştiam cum să îi îmbrac pe toţi acei oameni. Înainte de Crăciun umblam prin magazine şi în ultimă instanţă am traversat strada şi am petrecut câteva zile în second-handul de la colţ. Aşa am adunat mormane de «personaje» la un preţ extraordinar. Sunt haine, bune, de stofă, chiar unicat. Mă cunoşteau fetele de acolo şi căutam în saci făcând naveta între magazin şi teatru pentru a vedea ce se mai întmplă pe scenă. Nu am căutat hainele după măsuri şi vreau să vă spun că foarte puţine modificări au fost făcute. Aveam actorul în personaj în minte şi am încercat aşa. Până la urmă dimensiunile din magazin sunt dimensiuni stas în care intrăm noi, cei care ne credem personalităţi individuale. E un fel de uniformizare şi acest obicei de a cumpăra lucruri gata făcute. Cred că într-un fel este foarte autentic ce se întâmplă cu aceste personaje din piesă. Într-un decor metaforic există lucruri concrete care sunt la îndemâna noastră”, a precizat Carmencita Brojboiu.

Un element interesant în alcătuirea costumelor protagoniştilor îl constituie şi încălţămintea de culoare galbenă pe care o poartă şi care a fost făcută la comandă într-o cizmărie din Cluj adunând toată pielea galbenă din ţară într-un timp record.

Muzica spectacolului „Vizita bătrânei doamne” este realizată de compozitorul Vasile Şirli care a precizat că a inclus în spectacol un fragment de Richard Wagner pentru ceea ce înseamnă Wagner ca idee. „Muzica acestui spectacol reprezintă percepţia mea faţă de ceea ce însemna lumea în ani ’50, valabilă perfect astăzi. Conceptul spectacolului m-a aruncat pe mine într-o lume pe care am uitat-o şi care capătă o nouă valoare”, a declarat Vasile Şirli.

Spectacolul cu o durată de două ore şi cinci minute are supratitrare în limba română fiind nerecomandat tinerilor sub 12 ani. După premiera din 7 ianuarie, piesa mai poate fi văzută în zilele de 10, 24, respectiv 30 ianuarie.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Magda Stief în rolul principal, József Biró, Melinda Kántor, Loránd Farkas, Rita Sigmond, Áron Dimény, Alpár Fogarasi, Szabolcs Balla, Csaba Marosán, Attila Orbán, Gizella Kicsid, Balázs Bodolai, Éva Imre, Zsolt Bogdán, Ervin Szűcs, Loránd Váta, Gábor Viola, Sándor Keresztes, Levente Molnár, Róbert Laczkó Vass, András Buzási, Ferenc Sinkó, Réka Csutak, Júlia Laczó, Áron Dimény, Zsolt Vatány, Csilla Albert, Andrea Vindis. Decorul este semnat de Helmut Stürmer, costumele sunt realizate de Carmencita Brojboiu, muzica îi aparţine lui Vasile Şirli, iar dramaturgia este a lui András Visky.

 [stextbox id=”custom”]În opinia lui Friedrich Dürrenmatt – Vizita bătrânei doamne fiind singura piesă pe care autorul o numeşte nu comedie, ci tragicomedie –, în ciuda faptului că în vremurile moderne tragedia nu mai este posibilă, în adâncul poveştilor groteşti, aproape fără excepţie, se ascunde sentimentul tragic. Societatea contemporană a îndreptat către o nouă matcă şuvoiul fluviului tragic și, în ziua de azi, nu soarta individuală, ci însăşi istoria este cea care îşi lichidează protagoniştii. Acest tragism îl interesează pe Dürrenmatt şi în cazul comediilor. Ca pe Shakespeare, de altminteri, ale cărui comedii sunt străfulgerate de o cruzime ascunsă.Vizita bătrânei doamne este radiografia unui orăşel provincial. Al unui oraş în care comunitatea – strânsă în „cerculețe publice”, „mici comitete şi comiţii”, asociaţii, societăţi şi alte grupuri de interese –, reiterând clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi, este în acelaşi timp coruptă şi coruptibilă până în măduva oaselor.[/stextbox]