Poetul Antonio Gamoneda, la Cluj: Rezistența prin poezie poate duce la schimbare

Invitatul de onoare al Festivalului Internațional de Carte Transilvania, care va fi onorat sâmbătă cu Marele Premiu al festivalului, poetul și eseistul Antonio Gamoneda s-a întâlnit vineri seara cu publicul din Cluj.

Nu înainte de a se declara onorat de invitație, poetul a făcut mai multe confesiuni în fața celor prezenți în sala Tonitza a Muzeului de Artă unde a avut loc întâlnirea. A vorbit despre inițierea sa în autodidactism, dar și despre sinceritate și autenticitate în poezie. Discuția a fost condusă de scriitorul și traducătorul Dinu Flămând, iar traducerea simultană a fost asigurată de Cătălina Iliescu Gheorghiu. La sfârșitul întâlnirii cu publicul, poetul a recitat și câteva poezii din volumul „Claritate neostenită”, apărut la Editura Eikon, în ediție bilingvă.

„Maniera în care am pătruns în lectură când eram copil, a fost cumva dureroasă, într-o Spanie cufundată în război civil. Școlile erau închise, iar acel copil de cinci ani care eram atunci dorea să învețe să citească și să cunoască scriitura. La noi în casă exista o singură carte de poezie, a tatălui meu. Viața unui om are diferite chei greu de explicat. Copilul Antonio a învățat să citească întrebând în jurul său ce semnifică un cuvânt sau ce înseamnă o literă. Astfel a avut loc inițierea mea în autodidactism.  În momentul în care am învățat literele, simultan am descoperit și poezia”, a mărturisit Antonio Gamoneda.

Cu referire la autenticitatea din poezie, Antonio Gamoneda a precizat că aceasta se întâmplă natural. „Poezia trebuie să fie o dimensiune a vieții și condiției noastre. Viața trebuie să fie evaluată cu dragoste și cu intensitate, iar poezia este o dimensiune a vieții. Poezia nu înseamnă cuvinte frumoase, ci un alt limbaj care aspiră să spună mai multe. Poezia și viața se găsesc pe aceeași ambarcațiune”, a declarat poetul. La provocarea scriitorului Dinu Flămând, poetul a vorbit și despre circumstanțele istorice dureroase prin care a trecut în timpul dictaturii din Spania. „Aceste fapte ne-au transformat din punct de vedere colectiv. Lipsa mea de scriitură într-un timp foarte lung era din cauza faptului că trăiam timpuri feroce. Când am ajuns în acel moment când a dispărut dictatorul am reînceput să scriu, însă am fost decepționat că răul nu dispăruse. Astăzi cred că trebuie să continuăm rezistența, nu într-un mod sângeros, ci poate din punct de vedere creștin. Eu nu sunt credincios, dar înțeleg acel îndemn creștin: iubiți-vă unii pe alții!. Eu încerc ca poezia să fie prezentă tot timpul în această rezistență”, a precizat poetul.

„Poezia nu transformă lumea, nu transformă existența sau situația economică planetară. Prin poezie plusăm anumite resorturi care intensifică sensibilitatea celui care citește sau care ascultă. Acest plus de sensibilitate este un instrument pentru schimbare. Acel colectiv care a fost sensibilizat de poezie, acela poate fi un resort de schimbare”.

La despărțirea de publicul din Cluj, poetul a precizat: „Îmi iau rămas bun, dar nu aș vrea să pară o despărțire pentru totdeauna, în primul rând pentru că nu există totdeauna. În cazul meu, din cauza vârstei pe care o am, acest totdeauna devine tot mai inexact. Îmi iau rămas bun, dragi prieteni, plec, însă rămân”, a transmis poetul Antonio Gamoneda. Acesta se va mai întâlni cu publicul din Cluj, sâmbătă, în Piața Unirii, de la ora 13.00, după anunțarea premiilor Festivalului Internațional de Carte Transilvania.

„Vreau să clarific un aspect. Viața mea sau scriitura mea sunt mai mult sau mai puțin cum spun cei din jurul meu. Sunt recunoscător pentru premiile pe care le primesc, însă ele nu au făcut ca poezia mea să fie cu un milimetru mai la înălțime decât era deja. Aceste premii au fost o donație și nu o retribuție”.

[stextbox id=”custom”]

Antonio Gamoneda (30 mai 1931, Oviedo, Asturias, Spania) – poet şi eseist spaniol. Scriitor autodidact, a debutat în 1960 cu Sublevación inmóvil, volum nominalizat la premiile Adonais pentru poezie. Autor a numeroase volume de poezie, antologii şi eseuri, este recunoscut la nivel internaţional ca unul dintre cei mai buni scriitori spanioli. Se bucură de numeroase premii, printre care Premiul European pentru Literatură (2005), Premiul Regina Sofia pentru Poezie Iberoamericană (2006), Premiul Miguel de Cervantes (2006). Este Doctor Honoris Causa al Universităţii din León (2000) şi al Universităţii Autónoma din Santo Domingo (2011). Printre cele mai importante volume de poezie se numără Descripción de la mentira, Blues castellano, Lápidas, Libro del frío, Arden las pérdidas, Cecilia, Canción errónea. Opera sa a fost tradusă în numeroase ţări, printre care: Franţa, Portugalia, Suedia, SUA, Israel, România. În martie 2009, a avut loc premiera documentarului Antonio Gamoneda: Escritura y alquimia (regia: Enrique şi Cesar Rendueles Corti; scenariul: Amalia Iglesias şi Julia Piera).

[/stextbox]