Poartă nouă, în stil tradițional și 170 de soiuri de lalele îi așteaptă pe vizitatori la Grădina Botanică din Cluj

Foto: Dan Bodea

O poartă nouă, cu specific tradițional, indicatoare explicative care să ușureze și mai mult  orientarea pe cele 14,5 hectare de pământ, precum și 170 de soiuri de lalele și alte 60 de soiuri de bulboase aproape înflorite (în total, în jur de 30.000 de bulbi) îi așteaptă pe turiști la Grădina Botanică din Cluj în aceste zile. Spectacolul de culoare va fi fantastic spun biologii și horticultorii Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj, una dintre cele mai frumoase din România.

Foto: Dan Bodea

„Grădina Botanică are colecții noi de bulboase de primăvară, lalele, zambile, narcise, fritillarii, crocus (brândușă), respectiv plantele care vin primele după sezonul rece. De asemenea, dacă până acum plăcuțele indicatoare se scriau manual, în prezent avem un aparat de gravat. Ca urmare, toate soiurile de lalele sunt marcate și au plăcuțe indicatoare, avem și panouri informative la toate sectoarele mari ale Grădinii, începând de la poartă unde vom avea un panou cu istoricul grădinii. Avem panouri informative inclusiv la sere. Avem și bănci noi, coșuri de gunoi noi pentru jumătate de grădină urmând ca până la sfârșitul anului să completăm toată grădina cu un sistem uniform de amenajări. S-au făcut amenajări în grădina japoneză, s-a restaurat ceainăria și celelalte elemente decorative japoneze, a fost curățat lacul și populat cu pești”, a precizat Cosmin Sicora, directorul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj.

Majoritatea soiurilor de lalele sunt colecții noi aduse din Olanda și deja, cele mai timpurii, sunt înflorite. Ca urmare, în vacanța de Paște, Grădina Botanică din Cluj va fi ideal de vizitat.

„Bulbii sunt plantați în acest an la distanță de 10 cm și când vor înflori va fi fantastic. Distanța dintre ei este mai mică și atunci densitatea lor este mai mare. Comparativ, anul trecut am avut doar jumătate din bulbi. Bulbii sunt plantați la sfârșit de octombrie și început de noiembrie. Avem apoi colecția de Canna și Dahlia și plante anuale. Automat după ce se scot bulbii de lalele avem răsadurile pregătite pentru tura a doua. În această perioadă, în sectorul ornamental al grădinii, vizitatorii mai pot admira colecția de narcise care cuprinde 31 de soiuri”, a precizat pentru Transilvania Reporter doamna Angela Pui, inginer horticultor.

Foto: Dan Bodea

În ceea ce privește noua poartă a Grădinii Botanice, montată în cursul zilei de marți, aceasta a fost realizată după modelul porții originale din anii ’20-’30 când grădina avea o poartă din lemn cu specific tradițional zonei.

„Meșterii care ne-au lucrat-o și care au montat-o sunt din zona Huedinului, din Țara Călatei și elementele decorative sculptate sunt din zona respectivă. Arhitectonic poarta este mai mare decât o poartă de casă tradițională. E sculptată în lemn e stejar de doi meșteri din Huedin, respectiv Fildu de Sus”, a declarat Cosmin Sicora, precizând că în cursul săptămânii viitoare va avea loc o ceremonie de inaugurare a porții.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Printre planurile directorului Cosmin Sicora, care a preluat interimatul Grădinii Botanice din Cluj în luna noiembrie a anului 2015, se mai numără și amenajarea unui amfiteatru în aer liber care să găzduiască activități culturale, artistice și educative. Alte îmbunătățiri necesare ar fi recondiționarea statuilor din grădină și, bineînțeles renovarea serelor.

Potrivit lui Cosmin Sicora, în lunile aprilie-mai se înregistrează, în fiecare an, un maxim de vizitatori în Grădina Botanică. În 2016, Grădina Botanică din Cluj a avut un număr de peste160.000 de vizitatori.

Din păcate însă, lipsa unei parcări sau a unei linii de transport public în zonă care să aducă un plus de confort turiștilor, este în continuare o piedică în creșterea și mai mare a numărului de vizitatori ai grădinii, spune Cosmin Sicora. 

„Posibilitate de creștere există, dar suntem limitați de infrastructură. De exemplu, Grădina Botanică din Cluj nu are o parcare amenajată dedicată pentru ea. Vizitatorii parchează unde pot. Cine vrea să vină din cartierele clujene și nu este foarte mobil pentru a se deplasa pe jos, foarte greu are acces. De asemenea, nu există o line de transport urban în zona noastră. Sunt factori care îngreunează accesul la Grădină al clujenilor. Mulți vizitatori sunt străini care vin să vadă Grădina ca obiectiv turistic, dar mi-aș dori să îi atragem mult mai mult pe locuitorii din cartiere. Efectiv, în spațiul grădinii, nu ai cum să amenajezi o parcare și atunci am avea nevoie de alte soluții venite din partea Primăriei Cluj-Napoca”, precizează Cosmin Sicora.

Pentru marele public, Grădina Botanică din Cluj are deschise trei sere, în timp ce alte trei adăpostesc colecțiile de plante.

„Una dintre ele este sera de cactuși, din care o parte sunt expuși peste vară în zona Grădinii Japoneze. Pe cei mici îi păstrăm în interior pentru a-i proteja. Mai avem sera nevizitabilă de Bromelii și Ferigi și sera de Araceae unde avem plante de colecție prin care facem schimb de material vegetal cu peste 500 de grădini botanice din toată lumea. În general, plantele din aceste sere sunt plante din care expunem pentru public un exemplar, sau două, în sera unde avem celebrul Nufăr de Amazon care își etalează frunzele la maximă dimensiune începând cu luna iunie”, a precizat biologul Crina Mocan. Nufărul, peste două luni va fi spectaculos, aflăm de la doamna biolog Crina Mocan.

Foto: Dan Bodea

„Nufărul de Amazon se dezvoltă dintr-o sămânță care e de mărimea unui bob de mazăre și au fost ani în care planta a avut și 12 frunze. De obicei, când intră lumea în seră caută nufărul ca principal punct de atracție. În România, doar noi și Grădina Botanică din Jibou mai deținem un astfel de nufăr, dar la Jibou bazinul este mai mic și atunci nufărul nu dezvoltă frunze așa mari. Nu foarte multe grădini din Europa cultivă Nufărul de Amazon. Cred că noi îl cultivăm de prin anii ’30. Frunzele ajung până la un metru și jumătate, sau chiar doi metri diametru și începând cu luna iunie-iulie ajunge la maturitate. Am putea să îl menținem pe toată durata anului dacă am avea o instalație performantă de lumină artificială”, propune Crina Mocan.

Din anii ’60, însă, nu s-a mai schimbat nimic la sticla serelor. La plantele importante, cu valoare economică, au fost puse unele etichete cu câteva informații de bază, dat fiind că o denumire științifică în limba latină nu spune nimic le spune nimic vizitatorilor. Dar și acest demers are două tăișuri.

„Am trei exemplare de dafin unul lângă celălalt și, în momentul în care i-am pus unuia o etichetă explicativă, vizitatorii au avut grijă să îl lase fără frunze, în timp ce ceilalți doi au rămas intacți”, a precizat Crina Mocan.

Citiți și:

50.000 de lei pentru salvarea palmierului-mamă din Grădina Botanică din Cluj

Mai jos, puteți urmări o galerie foto realizată de Dan Bodea în Grădina Botanică din Cluj:


Publicitate

Postaţi un comentariu