Patru orașe pentru o singură Capitală

În urmă cu o săptămână, Ministerul Culturii a anunțat lista scurtă a oraşelor preselectate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, după evaluarea tuturor dosarelor depuse pentru candidatură. Astfel, cele 14 oraşe candidate (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş) au fost evaluate  de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite de UE.

Anunțarea listei scurte a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, în cadrul selecției naționale, a fost prilej de bucurie pentru patru dintre orașele candidate și motiv de reflecție pentru celelalte zece orașe ale căror dosare nu au intrat în cursa finală. „Iași capitala europeană a dezamăgirii” sau „Iași nu prinde lista scurtă, dar capătă măcar mintea cea de pe urmă?”, sunt doar două dintre titlurile editorialelor ziariștilor ieșeni apărute la puțin timp după ce site-ul oficial al proiectului Capitala Culturală 2021 anunța cele patru orașe preselectate: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Câștigătorul va fi desemnat la finalul anului viitor și va împărți titlul european cu un oraș din Grecia și cu unul din țările aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană.

Mesajele de felicitare nu au întârziat să apară pe paginile de Facebook ale orașelor care și-au auzit numele în anunțul făcut de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate. La fel de repede au apărut și mesajele de mulțumire adresate tuturor celor care s-au implicat în conceperea dosarelor de candidatură, sau mesajele acuzatoare către „adevărații gropari, cei care au tocat banii și nervii ieșenilor în ultimii ani și care au dovedit că dincolo de aroganță și autosuficiență nu pot «produce» nimic”. Pentru orașe precum Craiova, competiția a însemnat schimbarea imaginii orașului, responsabilii cu proiectul „amenințând” că în ciuda deciziei juriului dezvoltarea orașului prin cultură va continua. În ceea ce privește orașul Brașov, acesta s-a ales cu realizarea unei Strategii Culturale până în 2030, pe care orașul nu o avea până în prezent. Indiferent cum s-a încheiat competiția pentru cele 14 orașe candidate, cu o victorie sau cu un eșec, fiecare a avut ceva de învățat.

Raportul juriului, care cuprinde o evaluare generală a tuturor candidaturilor, lista restrânsă a oraşelor candidate care urmează a fi evaluate mai departe, precum şi recomandările pentru oraşele respective va fi publicat în data de 22 ianuarie 2016. După transmiterea candidaturilor revizuite de către oraşele preselecţionate şi vizitarea acestora de către experţi din juriu,   în 2016  va avea loc reuniunea de selecţie finală.

lista-scurta

A intra pe lista scurtă la acest titlul poate rezulta în beneficii culturale, economice și sociale semnificative pentru orașele implicate, cu condiția ca încercarea lor să facă parte dintr-o strategie culturală pe termen lung. Orașele de pe lista scurtă au timp până în toamna anului viitor să își completeze dosarele de candidatură. Juriul se va reuni, din nou, în Bruxelles, cel mai probabil în octombrie 2016 pentru a recomanda care orașe va deveni Capitală Culturală în 2021, Comisia Europeană urmând să desemneze oficial orașul. Astfel, în 2021 vor fi Capitale Europene ale Culturii un oraș din România și unul din Grecia. Întâlnirea de preselecție a avut loc în România între 7-10 decembrie, urmând ca pre-selecția în Grecia să aibă loc abia la sfârșitul lunii februarie. Tot în 11 decembrie, juriul a  decis ca orașele Herceg Novi din Muntenegru și Novi Sad din Serbia să intre și ele în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 din țări candidate sau potențiale candidate la Uniunea Europeană.

De acum, însă, atenția se îndreaptă exclusiv spre cele patru orașe aflate pe lista scurtă de candidatură. După „șocul” pe care l-au trăit unii aflând că Baia Mare a intrat în această selecție finală și după ce începem să ne obișnuim cu ideea că București este într-adevăr oraș candidat pentru titlul de Capitală, de data aceasta una a culturii, cu un dosar chiar foarte bine argumentat, nimic nu de împiedică să judecăm la rece poziționarea celor patru orașe în această competiție. Vă prezentăm în continuare câteva aspecte din dosarele de candidatură ale celor patru orașe intrate în finala competiției. Proiectele integrale pot fi consultate pe site-ul www.capitalaculturala2021.ro.

TimisoaraCultura transformă un oraș, o țară și un continent

Prin candidatura sa, Timișoara își dorește să devină „un experiment deschis care să depășească pasivitatea zilelor noastre”, vine cu soluții creative și cu un concept de program intitulat „Luminează orașul prin tine”, care are la bază reprezentarea complexă dintre individ și comunitate, imaginată sub forma unui transfer dinamic, prin care identitatea culturală și memoria subiectivă împărtășite cu ceilalți, îi conferă individului „strălucire” și, în același timp, îl implică civic să „lumineze” viața orașului. În 1884, Timișoara a devenit primul oraș din Europa continentală cu iluminat electric stradal, ca urmare, tema luminii era un reper firesc al programului. Candidatura Timișoarei, așa cum o spune dosarul conceput de Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană, este primul proiect după Revoluția de la 1989, care implică și vizează întreaga comunitate. Bugetul anual pentru cultură al orașului, exceptând cheltuielile pentru actuala candidatură, aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, de la 4 milioane de euro, la peste 7 milioane de euro.

Clipboard01Omul sfinţeşte locul

„În general îți ia circa 15 minute pentru a convinge pe cineva că Baia Mare merită vizitată. În treizeci de minute putem remarca primele semne de entuziasm. După un week-end petrecut explorând orașul, oamenii au tendința să-și amâne plecarea. După o săptămână petrecută aici, creativii de toate felurile încep să facă schimb de cărți de vizită și să se intereseze de prețurile chiriilor”, se precizează în dosarul de candidatură al orașului Baia Mare. Conceptul proiectului este rezumat în două cuvinte, Cultura Ospitalității, iar strategia este construită creativ, la fel ca în cazul celorlalte orașe. Viziunea autorilor este ca, în 2030, Baia Mare să fie cel mai dinamic centru al industriei creative din România, în plus, aceeași viziune descrie Baia Mare ca fiind cel mai relevant pol cultural din nordul României, cu o dimensiune transfrontalieră și internațională funcțională, având capacitatea de a polariza numeroși operatori europeni și diferite naționalități și etnii vecine. Programul capitalei propune folosirea moștenirii tradiționale ca sursă de inspirație pentru generarea de noi forme de artă și creativitate. Bugetul anual pentru cultură în oraș a crescut de la 840.000 de euro în 2011, la peste două milioane de euro în 2015.

1Oraşul nostru se trezeşte

Conceptul candidaturii orașului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană, intitulat East of West, spune despre Cluj că este în aceeaşi măsură un oraş cosmopolit şi occidental în Estul Europei pe cât este un oraş răsăritean de mărime medie în Vestul Europei. „East of West este misiunea pe care ne-am asumat-o de a face cunoscută mai bine înţelegerea noastră răsăriteană asupra vieţii. Vrem să investigăm şi să prezentăm cultura est-europeană, felul nostru specific de trai şi capacitatea noastră unică de a ne adapta unor evenimente şi contexte neprevăzute”, precizează autorii dosarului, Asociația Cluj2021 Capitală Culturală Europeană. Sloganul proiectului este: Servus, iar programul cultural mizează în primul rând pe o serie de evenimente consacrate care deja au domeniul de aplicare și/sau scara unui festival european: Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Festivalul Electric Castle, Festivalul Untold, Jazz in the Park, Zilele Culturale Maghiare, etc. organizatorii acestor evenimente confirmând interesul de a dezvolta treptat teme și proiecte în corespondență cu conceptul de candidatură, atât în anii dinaintea titlului cât și în 2021. În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 0, 18% la 1, 06%, mai exact, de la 369.000 de euro la peste 2.800.00 de euro.

BucurestiCartiere și diversitate culturală

Municipiul Bucureşti  are cinci puncte de plecare pentru motivarea acestei candidaturi: reconstruirea încrederii cetăţenilor în oraș și recuperarea valorilor cetăţenești, recuperarea identităţii europene a Bucureștiului, o nouă perspectivă asupra Europei, echilibrarea inegalităţilor culturale, Captarea potenţialului cultural și creativ al Bucureștiului. Capitala Europeană a Culturii 2021va fi actualul Bucureşti invizibil al Europei şi Europa invizibilă a Bucureştiului, se precizează în dosarul de candidatură al Capitalei. Una dintre principalele dimensiuni ale procesului de candidatură este abordarea oraşului ca un complex de micro‑oraşe sau cartiere, mai degrabă decât ca „un oraş”. De asemenea, obiectivul strategiei de comunicare București2021 este creșterea gradului de încredere și de informare despre București ca destinaţie culturală, la toate nivelurile: regional, naţional și internaţional. Tendinţa generală din ultimii cinci ani arată că, în timp ce bugetul total pentru cultură este stabil şi în pas cu inflaţia, procentul alocat scade (de la 15% la 12%). Totuşi, suma şi procentul alocate pentru artă şi cultură au crescut semnificativ, de la 48 la 80 de milioane de euro, respectiv 3% din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

Membrii juriului desemnați de instituțiile UE, care vor decide orașul Capitală Culturală Europeană în 2021, sunt în prezent:

Desemnați de Comisia Europeană: Steve Green (Marea Britanie), cu experiență internațională privind relațiile culturale și rolul culturii și a limbilor străine în societate; Jordi Pardo (Spania) director al Fundației Pau Casals și expert în planning strategic și inovație urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia), profesor și șef al departamentului de comunicare media a Universității din Maribor și director general al Maribor-Capitala Europeană a Culturii 2012.

Desemnați de Consiliul Europei: Ulrich Fuchs (Germania), director artistic delegat și director de programe al Linz, Capitală Europeană a Culturii 2009, și Marseille-Provence, Capitală Europeană a Culturii 2013; Aiva Rozenberga (Letonia), director de programe al Rīga, Capitală Europeană a Culturii 2014; Pauli Sivonen (Finlanda), director al Serlachius Museum.

Desemnați de Parlamentul European: Sylvia Amann (Austria), specializată în dezvoltare urbană, regional și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia), expert în dezvoltarea industriilor creative și strategii naționale culturale; Agnieszka Wlazeł (Polonia), expert în dezvoltarea publicului și fost director și director artistic al mai multor festivale de artă.

Desemnat de Comitetul Regiunilor: Anton Rombouts (Olanda), primar al orașului olandez  ‘s-Hertogenbosch și fost președinte al Dans Theater Olanda.

Capitalele Europene ale Culturii sunt desemnate în mod formal cu patru ani înainte de anul propriu-zis în care orașele devin capitale. Grupul de evaluare aflat sub directivele Comisiei Europene are un rol permanent în acești patru ani de a asigura Capitalelor Europene ale Culturii consiliere și de a se informa cu privire la stadiul pregătirii. La finalul acestei perioade de monitorizare, grupul de evaluare va stabili dacă va recomanda sau nu Comisiei Europene să acorde Premiul Melina Mercouri (în prezent în valoare de 1, 5 milioane euro din Programul UE Europa Creativă).

În fiecare an, Comisia Europeană publică un raport de evaluare privind rezultatele Capitalelor Europene ale Culturii din anul anterior. Începând cu orașele desemnate Capitale Culturale după 2019, acestea vor fi obligate să își realizeze propria evaluare și să o trimită Comisiei până la sfârșitul anului următor câștigării titlului.

Inițiativa desemnării Capitalei Culturale Europene a fost luată în 1985, titlul fiind acordat până acum unui număr de peste 50 de orașe din Uniunea Europeană. În 2015, Capitale Europene ale Culturii au fost orașele Mons din Belgia și Plzeň din Republica Cehă. Capitalele Europene ale Culturii au fost desemnate deja până în 2019, astfel:

2016 – Donostia-San Sebastián (Spania) și Wrocław (Polonia)

2017 – Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru)

2018 – Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta)

2019 – Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia)

Un nou cadru pentru inițiativă, aplicat după 2019, a fost adoptat de Parlamentul și Consiliul European în aprilie 2014. Acest nou cadru include lista cronologică a statelor membre care pot găzdui titlul din 2020 până în 2033. Croația și Irlanda vor fi gazdele evenimentului în 2020, România și Grecia vor găzdui titlul în 2021 și Luxemburg și Lituania vor fi gazdele evenimentului în 2022. Acest nou cadru face posibil ca un oraș dintr-o țară candidată sau potențial candidată la comunitatea UE să dețină titlul la fiecare trei ani începând cu anul 2021. Titlul va fi stabilit printr-o competiție deschisă, ceea ce înseamnă că orașe din diferite țări pot concura unele cu altele. În decembrie 2014, Comisia a inițiat o chemare pentru titlul din 2021.

Cristina Beligăr


Publicitate

Postaţi un comentariu