FOTO O casă de pe vremea lui Horea a fost deschisă publicului la Cluj

Casa poate fi vizitată în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca/Foto:Dan Bodea

O nouă casă monument a fost introdusă în circuitul de vizitare al Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj. De data aceasta este vorba despre o casă-monument din Gârda de Sus, datată 1779, reconstruită şi dotată cu inventar tradiţional în cadrul proiectului cultural „Muzealizarea procesului de populare montană”, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Descoperirea acestei rarități a avut loc după ce între 2001 și 2003 Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost implicat într-un proiect de cercetare-dezvoltare germano-român, pe Platoul Ghețar din Munții Apuseni, respectiv în comuna Gârda din Țara Moților. „Era vorba de o colaborare prin care se încerca găsirea unei modalități de a conduce dezvoltarea durabilă a zonei. Am descoperit această casă în cursul celor șase luni de teren efectuate în zonă. Casa era situată pe un deal izolat, așa cum toate casele vechi din regiunea aceea erau izolate fiind o zonă cu populare prin roire”, a precizat pentru Transilvania Reporter Ioan Augustin Goia, cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

1779, luna iunie, 13 zile

Inscripția cu litere chirilice de pe meștergrindă care simbolizeaza anul 1779/Foto: Dan Bodea

Inscripția cu litere chirilice de pe meștergrindă care simbolizeaza anul 1779/Foto: Dan Bodea

Acesta a explicat cum toată zona de la Câmpeni, până la Arieșeni, în trecut, era populată cu locuitori din aval de Câmpeni. În cursul secolelor XVII-XIX, locuitorii de acolo s-au deplasat în amonte, într-o zonă rece, lipsită de pământ fertil dar bogată în păduri. Acolo își construiau o colibă și un adăpost pentru animale pentru ca iarna să meargă cu animalele pentru a consuma fânul. Într-o asemenea mutătură câte un copil primea terenul pentru a-și construi o gospodărie statornică și astfel apăreau grupuri de șase-șapte gospodării care purtau numele familiei întemeietoare. „Această casă este foarte importantă pentru că face legătura între faza de populare prin mutături sezoniere spre faza gospodăriilor permanente și a caselor familiale. Partea locuibilă a fost casă de mutătură locuită sezonier și noi am reconstruit vatra din acea casă. În momentul în care oamenii de atunci a transformat-o în casă familială, cu un spațiu nu foarte generos, peste ambele spații au pus o grindă datată cu inscripția cu litere chirilice, 1779, luna iunie, 13 zile. Toată grinda este ornamentată ceea ce arată că proprietarul și-a angajat un meșter care să marcheze trecerea de la statutul sezonier la cel familial”, declară cercetătorul Ioan Augustin Goia.

Casa poate fi vizitată în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Concomitent, în şcoala din Gârda de Sus este deschisă o fotoexpoziţie cu titlul „O nouă viaţă pentru o veche casă”, care ilustrează pentru elevi etapele reconstrucţiei în muzeu a casei din comuna lor natală şi importanţa istorică naţională a acestei construcţii.

Lavițe originale

Actuala casă era abandonată de aproximativ zece ani. Tavanul a fost aproape în întregime înlocuit, și cercetătorii au fost nevoiți să înlocuiască și unele elemente din pereți, străduindu-se să păstreze substanța originală. Mai mult, a fost adusă și piatră roșie din acel deal unde casa era situată pentru a se păstra însemnătatea culturală. „Piatra roșie înseamnă izvor, loc cu apă. În acea perioadă de populare individuală oamenii își alegeau loc cu izvor, loc aproape de o porțiune accesibilă, respectiv loc de față, orientat spre miazăzi”, completează cercetătorul clujean. Ce s-a putut salva din interiorul original au fost lavițele late, folosite ca spațiu pentru dormit și meștergrinda care fusese secționată și așezată în tindă ca suport pentru vasele de apă. Restul obiectelor erau deja moderne, aflăm de la specialistul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Când casa a fost cumpărată, după al doilea Război Mondial, aceasta revenise la statutul de mutătură provizorie pentru noul proprietar care avea casă jos în sat. Interiorul casei nu este bogat, ci foarte sobru. Vizitatorii pot admira obiecte specifice zonei Țării Moților cumpărate din banii Administrației Fondului Cultural Național. Astfel, pot fi identificate ghiobul de caș, un putinei, vatra care a fost reconstituită după descrieri, leagănul tipic pentru zonele de munte, cel de umăr și de grindă, precum și cele două lavițe originale.

Ioan Augustin Goia, cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei/Foto: Dan Bodea

Ioan Augustin Goia, cercetător la Muzeul Etnografic al Transilvaniei/Foto: Dan Bodea

39.000 de lei  pentru tradiție

Fenomenul populării montane este foarte clar ilustrat prin această casă și va fi și mai bine reprezentat printr-o viitoare gospodărie. „Avem transferate două construcții, o șură poligonală și o cămară și urmează să achiziționăm încă două sau trei construcții pentru a completa o gospodărie. Gospodăria sperăm să o finalizăm până anul viitor dacă vom obține fonduri de la AFCN. Proiectul total care ne-a permis să ajungem în acest stadiu a fost de 39.000 lei, în sumă intrând reconstrucția, inventarul interior, colaborarea cu partenerii, o fotoexpoziție în satul Gârda, aducerea copiilor din localitate, tabăra de arhitectură cu studenții, pliantele, afișele, cercetarea de teren”, a precizat Ioan Augustin Goia.

Mai jos puteți vizualiza o galerie foto cu casa din Gârda de Sus, realizată de fotograful Transilvania Reporter, Dan Bodea.

[nggallery id=210]

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. pasca nicoleta says:

    ..este casa strabunicii mele, Trifa Floarea ; vederea ei ma emotioneaza, eram mica cand bunicul meu a vandut-o, am copilarit in aceasta casuta de poveste incarcata de amintiri frumoase.Ma bucur ca ati avut grija de ea si ca exista.
    Va multumesc.

Postaţi un comentariu