Muzeul Tate Modern din Londra, cu ochii pe Şcoala de la Cluj

În perioada 8-11 septembrie a avut loc vizita în România a Comitetului de Achiziţii al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est al celui mai mare muzeu de arta contemporană din Europa – Tate Modern din Londra.

Citește și:

• Huffington Post: Clujul artistic va zgudui lumea

Înfiinţat în 2012, acest departament se referă la îmbogăţirea colecţiei acestui prestigios muzeu cu opere de artă din zona est-europeană şi spaţiul post-sovietic. Comitetului de Achiziţii este compus dintr-un grup de colecţionari şi mecena din Lituania, Estonia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Azerbaidjan, Rusia, dar şi de importanţi oameni de afaceri din America, Elveţia şi Marea Britanie interesaţi de arta est-europeană. Fiecare din membrii acestui comitet de achiziţii sunt persoane care sprijină, la rândul lor, substanţial arta şi cultura în ţările lor de origine oferind un sprijin constant pentru instituţiile şi comunităţile din care aparţin.

Departamentul este suţinut exclusiv din fonduri private şi chiar dacă departamentul din cadrul colecţiei Tate nu funcţionează ca o secţie de muzeu, structura de achiziţii se face pe departamente clar conturate geopolitic. În fiecare an, comitetul organizează o vizită într-una din ţările afiliate acestuia. După vizita de anul trecut din Ungaria şi Rusia, anul acesta a venit rândul României. Întreaga comisie a comitetului este formată din 36 de membri dintre care 15 s-au aflat la Cluj, alături de patru membri din staff-ul Tate. Programul vizitei în România a inclus vizite la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, atelierele unor artişti şi vizite la galerii şi alte spaţii de creaţie. La Cluj membrii Comitetului au vizitat Universitatea de Artă şi Design şi atelierele şi iniţiativele artistice de la Fabrica de Pensule. Între artiştii în focus s-au aflat maeştri Şcolii de la Cluj, Ioan Sbârciu, Ana Lupaş şi Florin Maxa.

Recuperarea avangardelor Estului

Înfiinţarea Comitetului de Achiziţii al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est al Muezului Tate coincide cu momentul în care s-a deschis un interes pentru conţinuturile, neoavangardele şi modernităţile Estului. „Estul Europei este un spaţiu necartografiat. Mulţi care au venit aici au venit cu tot felul de prejudecăţi şi acum încet toate prejudecăţile tind să dispară. Acest comitet nu a venit cu multe aşteptări, membrii lui cunosc arta tânără din România, cunosc galeriile din România există un fel de «awareness» faţă de ceea ce se întâmplă la Cluj. Interesul lor manifest este pentru recuperarea avangardelor şi neoavangardelor din Est şi aici mă refer la anii ‘60-‘70 din România. Mă refer la Ana Lupaş, Florin Maxa, Ioan Sbârciu şi grupul Sigma din Timişoara. Aceştia reprezintă interesul nostru şi direcţia de cercetare pe care cei de la Tate ne-au propus-o. Aceste achiziţii se vor face pe baza unei selecţii făcute de curatorii de la Tate, noi putem să facem sugestii, dar decizia este exclusiv a lor pentru că aceste lucrări trebuie să se integreze foarte bine în filozofia şi în structura colecţiei lor”, a declarat Maria Rus Bojan, gazda evenimentului de la Cluj, expert de artă contemporană est-europeană care în ultimii ani a susţinut constant arta românească şi în special artiştii de la Cluj.

Deşi vizita a avut un caracter privat, amploarea evenimentelor organizate a fost una considerabilă, multe din expoziţiile vizitate fiind realizate special pentru această ocazie. De altfel, iniţiativa Cluj Art Week-end care va avea loc imediat după vizita Comitetului în România s-a născut din nevoia de a arăta publicului stadiul actual al scenei artistice din Cluj și ideile care stau la baza fiecărei inițiative în parte. Membrii Comitetului de achiziţie al Tate Modern din Londra au participat luni, la sediul Artmark, din Bucureşti, la expoziţia privată la care a fost prezentată şi sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi. “Eu cred că este mai mult decât lăudabil că o instituţie muzeală atât de prestigioasă, precum este Tate, să se gândească să recupereze avangardele din estul Europei. Evident că există un interes faţă de artiştii români şi în fiecare an acest comitet cumpără pentru colecţia muzeului lucrări din diferite spaţii geografice, deci în acest comitet intră ţări ca şi Polonia, Estonia, Rusia, Azerbaidjan, Ungaria, Slovacia, e o zonă foarte diversă. Acum suntem într-o perioadă de cercetare, în care vedem expoziţii şi cele mai interesante lucruri pe care curatorii de la Tate sunt interesaţi ca să le achiziţioneze pentru colecţia lor. Dar noi suntem sprijinitorii acestui departament, cu fonduri private. (La Bucureşti, n.r.) este o vizită privată, nu una oficială, şi evident că, după ce anul trecut a fost achiziţionat un Grigorescu şi o lucrare de Geta Brătescu pentru colecţia Tate, sperăm ca şi în anii viitori, la următoarea noastră sesiune de achiziţii, să fie cel puţin doi artişti din România”, a mai spus Maria Rus Bojan.

După vizita de o zi şi jumătate la Bucureşti, marţi seară a fost dat startul vizitei de la Cluj. Cum era şi normal vizita a început cu Universitatea de Artă şi Design considerată o pepinieră de talente, un spaţiu al trecutului şi al viitorului. „Am vizitat clădirea Casei Matei, dar şi expoziţia domnului profesor Ioan Sbârciu. M-am bucurat pentru că universitatea l-a onorat deoarece contribuţia sa la dezvoltarea climatului artistic clujean este deosebită. Am mai avut plăcerea de a vedea o expoziţie deosebită cu câteva fotografii de Brâncuşi, originale din colecţia UAD. Aceste capodopere sunt rar prezentate şi ne-am simţit onoraţi să le vedem, după ce la Muzeul Naţional din Bucureşti, în cadrul expoziţiei Artmark , am văzut sculptura Cuminţenia Pământului”, a declarat Maria Rus Bojan pentru Transilvania Reporter.

Clasarea valorilor

Programul vizitelor de miercuri a inclus o vizită la studioul Anei Lupaş, o artistă în vârstă de 74 de ani, care a însemnat foarte mult pentru arta clujeană şi pentru conceptualismul artistic în România, după care membrii comitetului au vizitat expoziţia grupului Sigma, o expoziţie cu colecţiile a doi membri ai comitetului român, alături cele ale colecţionarului clujean, Mircea Pinte. În cursul zilei de joi invitaţii au vizitat Fabrica de Pensule şi artiştii de acolo, dar şi Galeria Plan B, şi Galeria Subreal a Fundaţiei Intact, expoziţia artistului Florin Maxa la Galeria Sabot. Vizita va continua joi cu Galeria Baril şi atelierele şi studiourile altor artişti clujeni. „Această vizită este una de documentare şi de cercetare. În fiecare an, aceste vizite, pe lângă faptul că vizează unul sau doi artişti pentru colecţia muzeului, sunt menite să deschidă apetitul pentru cultura şi arta est-europeană. După vizita de anul trecut de la Budapesta au fost mulţi colegi interesaţi de anumiţi artişti şi acelaşi lucru se va întâmpla şi anul acesta, cu diferenţa că acum la Cluj există un grup foarte puternic de artişti şi chiar dacă vă şochez, vă spun că artiştii maturi, artiştii în vârstă au o putere de convingere enormă şi creaţia lor ne-a marcat. Până la urmă, menirea marilor muzee este să evalueze şi să claseze valorile, ori în cadrul acestui proces arta tânără poate fi foarte interesantă, însă trebuie să treacă perioade mai lungi pentru a se consacra”, consideră Maria Rus Bojan.

În focus

Florin Maxa

Născut în 1943, Florin Maxa trăieşte şi lucrează la Cluj, artist cu o carieră impresionantă (de la primele forme de artă pe calculator în deceniul şapte, la geometriile de azi), în paralel profesor universitar de prestigiu la Universitatea de Arta şi Design din Cluj (până în 2012), autor a numeroase studii în domeniul artelor plastice – Arta secolului XX între legitimare şi delegitimare, Ostensiunea. Comprehensiune şi accept, Hermeneutica lui Schleiermacher – recunoscut internaţional, decorat cu ordinul “Meritul cultural” în grad de mare ofiter (2004). Dintre expoziţiile sale amintim „Play dice would be nice” (galeria Gaudel de Stampa, Paris, 2012), „Modern Talking”, curator Nicola Trezzi (Muzeul de Artă Cluj, 2012), Prague Biennale 6 (a VI-a ediție a bienalei din Praga, 2013).

Ana Lupaş

Ana Lupaş s-a născut la Cluj, în 1940. A studiat la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. Creează începând cu anii 1960 tapiserie, obiect textil, happening, instalații și performance. Ana Lupaș aparține celor mai importante artiste de nivel internațional, care au extins, prin procesul lor de creație, înțelegerea convențională despre arta conceptuală. Ana Lupaș a dezvoltat, începând cu anii 1960, metode de intervenție artistică, prin care s-a îndepărtat de înțelegerea clasică a structurii operei de artă. A influențat puternic o întreagă generație de artiști decoratori români, în anii ’70, făcând parte din mişcarea avantgardistă a acelor ani.

Ioan Sbârciu

Ioan Sbârciu este unul din cei mai influenţi artişti şi profesori din spaţiul artistic contemporan românesc. Direcţia pe care a imprimat-o învăţământului superior artistic clujean în perioada în care a deţinut funcţia de rector al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca a condus la conturarea unui fenomen artistic fără precedent în pictura din România. Deşi a avut zeci de expoziţii în străinătate, la Cluj artistul Ioan Sbârciu a expus mai puţin, iar în ultimii zece ani, aproape deloc. În 2013, odată cu sărbătorirea vârstei de 65 de ani, „Pădurea de cenuşă” este expoziţia care deschide un nou ciclu în plan artistic pentru profesorul clujean. Unul dintre cele mai noi spaţii expoziţionale din Cluj, Galeria IAGA, a găzduit, de asemenea, în luna august a acestui an expoziţia de pictură „Semn (Di) Segni” – Ioan Sbârciu în dialog cu Maeştrii Artei Moderne”. Expoziţia a prezentat o serie de lucrări ale pictorului Ioan Sbârciu din ciclul „Soarele negru la Roşia Montană”. Utilizând o formă artistică de luptă pentru conservarea mediului înconjurător, prin lucrările sale pictorul Ioan Sbârciu trage un semnal de alarmă referitor la modul în care se poate distruge natura şi frumuseţea unui spaţiu cum este cel al Roşiei Montane.„E formidabil pentru oraşul nostru să primim vizita Comitetului de Achiziţii al Departamentului pentru Rusia şi Europa de Est al Muzeului Tate Modern din Londra. La fel de important este că au venit pentru faima şcolii de la Cluj, nu doar pentru şcoala de avangardă de la Bucureşti. Pentru vizita acestora şi nu numai, am pregătit la Casa Matei o expoziţie în care am selectat un eşantion din lucrările mele, din ciclul Răpirea Europei, Don Quijote şi Pădurea de cenuşă. În vizita delegaţiei sunt programate şi vizite în atelierele tinerilor pictori deja afirmaţi din Cluj. Trebuie să se înţeleagă, însă, că lucrările pe care le văd membrii comitetului nu vor fi achiziţionate, ci pot fi doar propuse pentru achiziţionare”, a precizat artistul Ioan Sbârciu.

 [stextbox id=”custom”]

E un moment de graţie pentru Cluj

Szakats Istvan, artist clujean, unul dintre fondatorii Fabricii de Pensule a explicat pentru Transilvania Reporter, prezența Clujului printre orașele care contează pentru artă, în felul următor: ”Piața artei este și ea în căutare de voci noi, de voci individuale, dar și colective. Și Clujul deja promite ca poate produce nu doar voci individuale, ci și un trend. Când trendul era estetismul alegoric, mergea mai bine vestul, dar trendul ăla începe să nu mai ducă destul, se epuizează, și intră în scenă Estul. Cu o prospețime a lui, cu un fel de naturalețe și complexitate a mesajului care contează. Apare nevoia de noi direcții de investigare pentru artist, dar și de investiţie pentru actorii de pe piața artei. Acest aspect nu poate fi ignorat, nu se poate neglija, artistul nu e imponderabil. Și el mănâncă, cumpără vopsele, mașina cu care merge la expozitie consumă benzină. Clujul acum apare în amândouă ecuațiile. Artiștii caută, investitorii caută. Și ce găsesc investitorii, mai nou: iată, Școala de la Cluj! E un moment de grație pentru noi, ar trebui să nu-l ratăm.”

[/stextbox]