Monica Madaş, pe urmele Mariei Tănase: muzica mă alină, desenul mă vindecă, dansul mă energizează

Foto: Miluţă Flueraş

A plecat la Londra în 2007 cu ocazia unei expoziţii şi a rămas acolo păstrând însă contactul permanent cu România. Cel mai mult îi lipseşte din ţară satul românesc, dar se „mulţumeşte” şi cu viaţa din metropola multiculturalităţii. Monica Madaş este o artistă completă şi în prezent face parte dintr-un proiect muzical care aduce împreună improvizația de jazz, temele folclorice din ţările de origine ale muzicienilor şi compozițiile lor originale. Alături de colegii ei, şapte artişti, din şapte ţări, Monica Madaş va concerta la sfârşitul lunii septembrie pe scena Filarmonicii Transilvania  în cadrul turneului Roots Revival Romania.

Monica Madaş a absolvit Universitatea de Teatru şi Film, UNATC din Bucureşti, în 2003, cu specializarea actorie şi păpuşerie. Între 2003-2005 a urmat un master în domeniul filmului de animaţie. A lucrat în teatrul de păpuşi din Oradea şi la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. În 2006 a avut prima ei apariţie în calitate de cântăreaţă la Art Jazz Club din Bucureşti. A urmat proiectul „Doina Jazz-ului” în colaborare cu muzicienii Arthur Balogh şi George Dumitriu. Muzica pe care o interpretează este un mix original de pop, folk, jazz şi cântece tradiţionale româneşti. Printre alte proiecte se numără Groovy Mama şi Jazz Do It. După plecarea în Marea Britanie Monica Madas/Monooka a evoluat în calitate de cântăreaţă şi păpuşar în numeroase localuri londoneze. Cu o săptămână înaintea concertului pe care îl va susţine la Cluj, am discutat cu Monica despre colaborarea ei cu Mehdi Aminian, dar şi despre viaţa departe de ţară şi proiectele personale pe care le-a început la Londra.

Reporter: Cum ai intrat în proiectul Roots Revival Romania şi care este mesajul acestui proiect din punctul tău de vedere?

Monica Madas: Întâlnirea cu Mehdi (Mehdi Aminian, coordonatorul proiectului, n.red.) în 2012 a fost punctul de pornire. Într-un tren București-Brașov am început a povesti şi improviza ușor în ritmul roților de tren. La Brașov am cântat împreună pe scena festivalului de folclor, un foarte scurt moment de improvizaţii şi am fost filmaţi pe terasa unui hotel, o voce românească şi un ney persan, un cântec improvizat care s-a legat armonios.

Apoi Mehdi a frământat ideea unei colaborări internaționale, muzicieni din diferite ţări adunaţi în jurul muzicii tradiționale românești de care Mehdi s-a simțit legat sufleteşte încă de la început. Mi-a mărturisit gândurile lui şi am pornit în căutari.

R: Ce reprezintă pentru tine întoarcerea la rădăcini, la tradiţie?

M.M.: Întoarcerea acasă.

R: Mehdi Aminian spunea ca în acest proiect aţi adus fiecare dintre voi ceva din sufletul vostru. Care este acel ceva pe care îl aduci tu în acest spectacol?

M.M.: Bucuria de a cânta muzică tradițională românească împreună cu muzieni foarte talentaţi din culturi atât de bogate şi diferite. Încă un pas frumos spre împlinirea mea ca artist.

R: Care este atmosfera dintre voi, cei care faceţi parte din echipa Roots Revival Romania?Cum se desfăşoară repetiţiile?.Vă veţi baza în concert şi pe improvizaţie?

M.M.: Ne bucurăm să ne revedem, să călătorim muzical împreună; avem muzicieni noi de fiecare dată (acum Leila din Franța la contrabas şi Hristina din Bulgaria la gadulca-vioară tradițională bulgărească). Repetiţiile sunt creative şi lucrăm de zor la rearanjarea unor piese cu noua formulă. Da, vom improviza.

R: La ce fel de experiență se poate aştepta un spectator în timpul unui astfel de concert, având în vedere că în România conceptul proiectului este încă o noutate?

M.M.: Muzica Mariei Tănase va îmbrăca haine noi: cusăturile armonioase ale vocilor românești pe pliurile gaducăi bulgăreşti şi franjurii pe alocuri gravi sau jucăuşi ai improvizaţiei de jazz date de contrabasul muzicienei din Paris, tivuri bine definite de ritmurile iberice, broderiile fine ale instrumentelor orientale.

Foto: Miluţă Flueraş

Foto: Miluţă Flueraş

R: Se poate spune despre tine că eşti o artistă complexă. Muzica, dansul, povestirea, poezia, marionetele, desenul, dintre toate acestea care te definește cel mai bine?

M.M.: Greu de ales. Fiecare dintre aceste domenii artistice îmi dă o satisfacţie aparte, sunt colțuri cu hrană pentru suflet. Muzica mă alină, desenul mă vindecă, dansul mă energizează, păpușile mă înveselesc, poezia îmi mângâie dorurile.

R: Ce îţi lipseşte cel mai mult din România, dat fiind că locuieşti în Londra şi ce îţi oferă Marea Britanie şi nu îţi oferă România?

M.M.: Satul românesc, munții Carpaţi, grădina îmbelșugată în pragul toamnei. Părinții pe care sper să-i țină Doamne Doamne sănătoşi şi să-i facă mai voioşi. Londra e prin definiţie metropola multiculturalităţii. Îmi place diversitatea pe care acest oraş mi-o oferă. Nu e deloc ușor să te adaptezi de fiecare dată schimbărilor dar eu iubesc improvizaţia şi asta ajută mult.

R: Ce ne poţi spune despre Cluj?Ştim ca ai realizat filmul “Vagabond”, la un workshop TIFF care a câştigat Premiul Special al Publicului. Te mai leagă altceva de acest oraş?

M.M.: Obişnuiam să plec de la Oradea la Cluj cu prietenii doar sa bem o bere şi să vedem un concert la Music Pub. Ne hotăram pe loc şi luam autostopul. Întotdeauna m-am simțit ca acasă la Cluj. Acolo stau o parte din rudele mele. Tatăl meu s-a născut în Bologa lângă Huedin.

R: Mai ai timp şi pentru proiectul personal „Monooka’s Caravan”?Ai avut spectacole peste tot în Marea Britanie şi nu numai. Ce îi atrage la muzica balcanică/orientală?

M.M.: Caravana merge, mai repede, mai încet. Ne pregătim de un nou album. Publicul de acolo așteaptă să cântăm mai des, sa înregistrăm noul album. E o muzică care place. „Nu înțelegem versurile dar suntem fermecaţi de sunet, voce, instrumente. Muzica românească e magică” ni se zice.

R: Povesteai  într-un interviu despre un proiect pe care îl aplici în şcolile din Londra prin care îi inveţi pe copii muzică. Ne poţi spune mai mult despre efectele acestui proiect acolo şi în ce condiţii crezi ca ar putea fi aplicat acest proiect şi în România?

M.M.: E un proiect propus de mine şi Meg Hamilton (violonista mea din Monooka’s Caravan) centrului de muzica din cartierul Harrow în nord-vestul metropolei cu sprijinul Institutului Evreiesc. Eu am venit cu ideea de a imbina cântece, dansuri şi tradiţii românești şi a face un workshop pentru școlile din Londra. Avem copii din toata lumea care cântă românește, dansează, cântă la acordeon. E important să se ştie mai multe despre România decât ceea ce transmite media.

Nu m-am gândit la cum s-ar putea aplica acest proiect la noi. Nu încă.

R.:  În ce termeni ai descrie parcursul tău până astăzi? În ce măsură te simţi împlinită?

M.M.: E un veşnic început. Învăţ tot timpul. Ma împlinesc cu fiecare colaborare, proiect, reușită profesională. Aş vrea să am timp să explorez mai mult partea de singer-songwriter, să-mi înregistrez piesele compuse de mine, să scot un album. Se va întâmpla la un moment dat. În timp, cu multă muncă şi un dram de noroc.

Pe scena Roots Revival Romania vor urca: Mehdi Aminian (Iran) – Ney; Mehmet Polat (Turcia) – Oud; Leila Renault (Franța) – Bas; Emmanuel Hohvannisyan (Armenia) – Duduk; Hristina Beleva (Bulgaria) – Gadulka; Monica Mădaș (România) – Voce; Maria Casandra Hauși (România) – Voce; Aleix Tobias Sabater (Spania) – Percuție.

Biletele pentru turneul Colors of Maria pot fi achiziţionate prin reţeaua Eventim (magazinele Germanos, Orange Shop, Vodafone, Domo, librăriile Cărtureşti şi Humanitas) şi online pe www.eventim.ro. Preţul unui bilet este cuprins între  40 şi 60 de lei . Concertul la Cluj-Napoca este programat în data de 28 septembrie, la Filarmonica de Stat Transilvania.


Publicitate

Postaţi un comentariu