Mişcarea artistică independentă ia atitudine: „Este nevoie de un grup de presiune care să aducă schimbarea”

“Pasul spre mişcarea artistică independentă” a fost titlul dezbaterii organizate joi în noul spaţiu cultural alternativ de creaţie şi experiment, Reactor, situat pe Str.Petofi Sandor, nr. 4 din Cluj-Napoca.

Discuţia a fost menită să motiveze necesitatea unui asemenea spaţiu dedicat activităţilor artistice independente într-un oraş în care majoritatea absolvenţilor Facultăţii de Teatru şi Televiziune nu îşi găsesc un loc de muncă în instituţiile de stat sau nu dispun de curajul de a porni proiecte pe cont propriu.

În dezbatere s-au implicat atât regizorii Cristian Popescu şi Cristian Nedea, cât şi prof.univ.dr Miruna Runcan, Leta Popescu reprezentantă a companiei de teatru „Reciproca”, Miki Branişte din partea Asociaţiei „Colectiv A”, Simina Corlat reprezentantă a Fabricii de Pensule, Cristian Pascariu şi Diana Buluga din partea companiei Create.Act.Enjoy, Kinga Kelemen reprezentantă a GroundFloor şi actorii Raluca Mara, Doru Taloș și Oana Mardare, toţi trei membri ai echipei Reactor.

Prof.univ.dr Miruna Runcan a remarcat faptul că deşi în urmă cu un an participase la o dezbatere asemănătoare, lucrurile nu s-au schimbat de atunci, nici din punct de vedere administrativ şi cu atât mai puţin din perspectiva politicilor naţionale. Totuşi, Miruna Runcan a amintit de existenţa Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) care începând cu anul 2005 sprijină într-un fel sau altul viaţa culturală independentă pe mai multe paliere, din păcate, de multe ori „cu bani de scobitori”. „În majoritatea oraşelor mari, tinerii care ies de pe băncile şcolii se adună şi îşi fac un proiect propriu, o echipă care se înscrie în marea umbrelă a teatrului independent, ceea ce în ultimii ani a produs tot felul de discuţii legate de modul în care definim mişcarea independentă. Toată lumea caută diferite surse pentru a-şi îndeplini proiectele. Stăm catastrofic cu sponsorizarea. Cei care au bani nu au niciun interes să investească în spectacolele de teatru”, a spus Miruna Runcan.

În cartea „Surplus de oameni sau surplus de idei”, regizorul Cristian Popescu aminteşte despre cele trei condiţii penru ca un organism să fie independent: el trebuie să se fondeze singur, să nu fie fondat de un alt organism sau de stat, să se administreze singur şi să nu depindă de banii altor organisme sau de banii statului. „Există în aer o foame de a vedea exemple de bune practici performative. Lumea vrea să vadă oameni care reuşesc în a instala o practică bună. Această neutralitate pe care o prezintă spaţiul Reactor acum reprezintă de fapt perioada de graţie până când spaţiul va primi o identitate. Trebuie să ţineţi cont că vectorul finanţărilor europene pe cultură în prezent şi în următorii ani este dezvoltarea publicului”, a subliniat regizorul Cristian Popescu.

Invitaţii la dezbatere au adus în discuţie şi necesitatea de a implica publicul în finanţarea proiectelor, de altfel companiile independente fiind singurele care încearcă să îşi găsească un public şi să îl atragă. Un exemplu concret este cel al companiei independente de teatru și film, Create.Act.Enjoy care a lansat o campanie de crowdfunding pentru un spectacol de teatru, acesta fiind suprafinanţat într-un timp record de doar 30 de zile. „Anul care a trecut ne-a demonstrat că publicul poate fi un investitor foarte bun. Foarte mulţi dintre cei care ne-au finanţat erau cei care ne văzuseră spectacolele anterior. Nu este vorba că nu vrem să ne luptăm cu mamuţii, respectiv cu fondurile, dar devine clar faptul că trebuie să ne găsim noi alte alternative”, a precizat actriţa Diana Buluga.

O altă problemă serioasă subliniată de prof. univ. dr Miruna Runcan este lipsa unui grup de presiune constituit în aşa fel încât să funcţioneze ca motor de schimbare. „Singurul lucru care s-ar putea face este să le forţăm mâna celor responsabili. Legenda că în România nu există solidaritate este falsă. Nu trebuie să iubim, ci trebuie să lucrăm împreună. Mişcarea independentă trebuie să insiste asupra transparenţei decizionale în materie de finanţare sau de creare a unor politici cu priorităţi. Este foarte superficială în Cluj finanţarea care are la bază motivaţia unora de a avea în 2021 Capitală Culturală Europeană. De fapt vrem să ne pavăm şi noi oraşul ca Iohannis. Să nu mai vorbesc de sistemele de finanţare sau de contractele nesimţite”, a spus Miruna Runcan. „Fabrica de Pensule a fost destul de activă în şlefuirea strategiilor proiectului Cluj 2021 Capitală Culturală Europeană prin colega noastră Rariţa Zbranca, dar şi ea a obosit. Nu ne poate reprezenta doar ea pe noi independenţii”, a precizat Kinga Kelemen, reprezentantă GroundFloor, cu referire la nevoia de solidarizare a companiilor independente pentru ca la nivel administrativ să se facă auzite.

Cristian Nedea le-a recomandat companiilor independente să avanseze spre centru şi să nu se retragă spre periferie. „De ce să nu vă întoarceţi voi în centru?Lăsaţi instituţiile statului să meargă la periferie pentru că ele au bani. Nu ţine de piaţa imobiliară, ci de ce vrei tu ca actor. De ce urmăriţi un public ţintă?De ce nu vă propuneţi să jucaţi pentru 1000 de persoane, nu pentru 30 de persoane?”, i-a încurajta regizorul Cristian Nedea pe tinerrii reprezentanţi ai companiilor independente.

În încheierea dezbaterii a fost adusă în atenţie şi lipsa unor cursuri sistematice în Facultatea de Teatru şi Televiziune cu privire la oportunităţile pe care absolvenţii le au după terminarea facultăţii. „În şcoală ar fi bine să i se vorbească şi actorului şi regizorului debutant despre ce înseamnă mişcarea artistică independentă. Când mergem în tabere împreună cu anumiţi profesori discutăm toate acestea, însă nu suficient de mult în timpul şcolii”, a subliniat Leta Popescu.

Noul spaţiu cultural alternativ de creaţie şi experiment, Reactor, va fi inaugurat printr-un program de lansare la sfârşitul acestei săptămâni.

 Program complet Lansare (1)


Publicitate

3 Comentarii

  1. Cetatean spune:

    Unii au atat de multe probleme total inexistente… Problema culturii in domeniul teatru/film din Romania nu e nici scoala (in ciuda faptului ca cea din Cluj e departe de a fi o scoala adevarata) si nici studentii, ci infrastructura. Nu se poate face film, de exemplu, fara o industrie in domeniu. Iar in ceea ce priveste, totusi, pregatirea pentru o piata de munca inexistenta, aceasta nici nu are cum sa ia nastere deoarece tocmai cei care ar putea sa o puna pe picioare sunt prost formati inca de pe bancile facultatii. Treziti-va oameni buni, in tara asta frumoasa ne confruntam cu probleme mult mai mari decat faptul ca 2-3 „hipsteri” nu au unde lucra, vezi-Doamne, dar nici nu face nici unul din ei ceva in privinta asta, toti asteapta sa ii ajute statul ca pe pensionarii care toata ziua fac naveta Manastur-Marasti pe Ratuc, tot pe banii nostri din taxe si impozite. „Puneti mana pe sapa baieti”. Cam prea multi „artisti” se nasc mai nou…

    • Florin spune:

      Nu este vorba de 2-3 ”hipsteri”, este vorba de 3 tineri actori care vor să creeze un spațiu de artă independent. Sunt de acord că sunt probleme mari ce trebuie rezolvate, iar cultura este o problemă majoră. Din cauza oamenilor ca tine, care nu văd importanța culturii, avem tineri ce au idoli fel de fel de pipițe și mafioți ce apar la televizor. Tinerii sunt viitorul, generația nostră trebuie să le arate drumul pe care trebuie să-l urmeze. Televizorul nu este o sursă de cultura. Cinematograful este rar o sursă de cultură. Eu cred că noi românii putem să facem ceva în privința asta, și după cum vezi se face. Cultura îți deschide mintea, îti dai seama că nu trebuie ”să pui mâna pe sapă” pentru că ai un tractor.

      • Cetatean spune:

        Florine, sa nu fiu inteles gresit. Eu nu am pus cultura pe un plan secundar in societatea romaneasca ci am vrut sa scot in evidenta o teorie care se repeta in istoria tarii si anume cea a formelor fara fond. E foarte bine ca unii tineri au initiativa si vor sa sublinieze un act cultural, insa din punctul meu de vedere nu este unul consistent, pentru ca fundatia pe care acesta se cladeste este superficiala. Aceasta superficialitate se naste din invatamantul romanesc. El este aparent bun in ceea ce priveste continutul, insa nu reuseste sa atraga tinerii spre carte. In urma acestui dezastru al cunoasterii, dupa finele ciclului liceal cei mai multi opteaza pentru scoli „de arta” pentru ca vezi doamne s-au saturat de scoala si asa poate scapa mai usor. Ei dintre acestia foarte putini reusesc sa chiar inteleaga ceva din actul creator, din pacate. Am vazut suficiente manifeste artistice contemporane care de mult m-au convins ca suntem pe nicaieri si nu intelegem nimic. In consecinta iau nastere gloate de hipsteri pe etnobotanice pe care ii vedem la TV cum striga „UNITI SALVAM” si in acelasi timp toti sunt mari „artisti”. (desigur exista si exceptii cum ar fi domnul Pascariu pe care il vad in poza articolului si pe care il respect considerand ca va aduce in viitor o gura de aer proaspat in era post-nou val romanesc)
        Ai dreptate, televizorul nu este o sursa de cultura nici nu are cum sa fie cu grila de programe existenta pe piata insa nu te obliga nimeni sa te uiti la televizor.
        Si ca sa inchei… Ingrijorarea mea vine din cosmarul faptului ca pensia pe care va trebui sa o iau peste doua trei decenii nu stiu exact de cine i-mi va fi asigurata.

        … concluzia e simpla … „artistii” astia ar cam trebui triati de cineva,trecuti printr-o sita foarte fina si nu cred ca nu esti de acord cu mine 😉 …

Postaţi un comentariu