Mircea Cărtărescu, la Cluj: Literatura este astăzi în dificultate, dar niciodată nu s-a citit „în draci”. Va trece și prin revoluția noastră tehnologică

Foto: Dan Bodea

Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost prezent sâmbătă după-amiază la Cluj pentru a se întâlni din nou cu publicul, de data aceasta în calitate de invitat al Festivalului Internațional de Carte Transilvania. Mircea Cărtărescu a fost distins în cadrul festivalului cu Premiul „Cartea anului – Romanul românesc în mileniul trei”. Discuția care a avut loc în lounge-ul din Piața Unirii pe baza volumului Solenoid, cel mai recent roman al prozatorului, a fost moderată de scriitoarea Ruxandra Cesereanu.

„Este foarte important pentru mine să mă aflu la Cluj pentru că Transilvania este cea mai mare descoperire a mea din ultimii 10-20 de ani prin soția mea care este ardeleancă și prin scriitorii care îmi sunt prieteni deja de multe decenii”, a spus scriitorul în fața cititorilor veniți să îl asculte.

Timp de aproximativ o oră, Mircea Cărtărescu a vorbit despre dificultățile prin care trece literatura astăzi, dar și despre critica literară cantonată în tranșeele revistelor literare care nu mai ajung la cititori.

„Nu există scriitori mari și mici. Din punctul meu de vedere există scriitori adevărați și neadevărați. Cineva înainte de întâlnirea noastră a spus că, de fapt, acest festival aparține cititorilor și nu autorilor. Este adevărat. Literatura este despre cititori. Cititorul este eroul literaturii și a fost dintotdeauna. Toți actorii din jocul literaturii sunt cititori. Editorul este un cititor, criticul literar este un cititor, scriitorul însuși este un cititor. Literatura este un proces scriere-citire. Nu este posibil să scrii fără să citești un text. De aceea, adevărații scriitori sunt cei mai buni cititori ai propriilor texte”, a precizat Mircea Cărtărescu.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Scriitorul a mărturisit la Cluj că nu este adeptul teoriilor care spun că dacă nu suntem uniți cartea va dispărea.

„Eu nu sunt pentru fetișizarea cărții, nu sunt favorabil celor care spun să ne unim cu toții în jurul cărții pentru a nu lăsa cartea să moară. Acest mod de a te raporta la carte este un fel de anarhism care mie îmi displace. Cartea nu este în pericol după părerea mea, cartea a agonizat fericit de când se știe și va agoniza fericit și în viitorul previzibil”, a precizat prozatorul.

La provocarea scriitoarei Ruxandra Cesereanu, Mircea Cărtărescu a vorbit și despre romanul Solenoid, publicat anul trecut de Editura Humanitas.

„Solenoid este o mare binecuvântare și un mare blestem. Este o binecuvântare pentru că înseamnă foarte mult ca la 60 de ani să mai poți publica o carte care să te mai reprezinte. Este aproape un miracol. Scriitorii sunt și ei asemenea atleților. La un moment dat mașinăria umană se anchilozează. Solenoid este o carte care mi-a câștigat timp. Am știut că după publicarea ei voi putea sta liniștit 4-5 ani fără să intru imediat în teritoriile acelea ale nopții de dinaintea începerii unei alte cărți. Dacă începi cartea greșită pierzi ani buni din viață pe care nu îi primești înapoi. Totodată, mă aflu în situația extrem de nefericită de a simți că această carte m-a epuizat. Nu știu ce va urma. În acest moment nu am nici un fel de idee despre cartea pe care o voi scrie mai departe. Am unele proiecte care nu mă satisfac și pe care nu le-am început și de aceea fac ce spunea tata și anume să aștept cu mintea deschisă și poate va apărea în mine o nouă carte”, a spus Mircea Cărtărescu la Cluj.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Cea mai importantă carte scrisă vreodată, cu excepția volumului „Levantul”, a spus Mircea Cărtărescu, rămâne romanul „Orbitor”. În ceea ce privește „moartea” literaturii, prozatorul a explicat că acest aspect nu ar trebui să îi privească pe scriitori, ci teoreticienii și criticii trebuie lăsați să vorbească despre așa ceva.

„Ce, dacă moare literatura? Un scriitor adevărat ar scrie literatură și dacă ar ști că nu va mai avea nici un cititor. Vedem cu toții că literatura este în dificultate. Dar când a jubilat literatura?Când au fost scriitorii extraordinar de celebrați?Niciodată. Un scriitor este pe jumătate un erou, pe jumătate un martir, dar niciodată un privilegiat al sorții. Nicio cultură sau civilizație nu a citit literatură „în draci”. Au fost epoci mai bune, sau mai proaste pentru literatură. Așa va trece literatura și prin revoluția noastră tehnologică și mediatică. Noi în România avem 20.000 de oameni care cumpără cărți și ceilalți nu cumpără aproape nimic. Deci merită să scrii pentru acești 20.000 de oameni. Scrisul este un dat al câtorva oameni care nu știu să facă altceva”, a spus Mircea Cărtărescu.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Sunt conștient de faptul că multe scrieri de-ale mele sunt, poate, exagerat mistice și încerc din răsputeri să temperez această dimensiune, să le fac cât mai realiste cu putință. Eu nu citesc romane pentru intrigă sau pentru poveste, citesc orice carte în căutarea stropului de poezie. Acest strop de poezie nu îl caut doar în cărți de literatură. Eu nu citesc foarte multă literatură. Trei sferturi din ce citesc este literatură științifică sau de imaginație. Dacă citesc o carte de fizică cuantică sau o carte de bucate, eu caut acest strop de poezie, adică stropul de grație care să mă miște afectiv”, Mircea Cărtărescu

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, 2015; Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015. www.humanitas.ro


Publicitate

Postaţi un comentariu