Măştile din Transilvania ajung la faimosul Carnaval de la Veneţia

Foto: www.targuldelasat.ro

În Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc, la începutul lunii februarie, expoziţia „Măşti şi costume tradiţionale de sărbătoare din Transilvania”. Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Asociația Culturală Zestrea.

carnival_of_venice_01

Potrivit lui Sebastian Paic, reprezentant al Asociaţiei Culturale Zestrea, la Veneţia vor ajunge costume şi măşti vechi şi autentice din Ţinutul Pădurenilor, Ţara Lăpuşului sau din Huedin Mărgău.

Expoziţia va rămâne deschisă în intervalul 2–18  februarie 2015, perioadă care coincide cu desfăşurarea faimosului Carnaval de la Veneţia şi prin profilul său se va încadra pe deplin în peisajul cultural al urbei, ce constituie, prin prestigiul cultural şi afluenţa de public înregistrată anual, un mediu de expunere de înaltă relevanţă internaţională. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic, în intervalul orar 10, 00 – 13, 00 şi 16, 00 – 19, 00. Intrarea este liberă.

 

16956_1_3În accepțiune contemporană curentă, Transilvania, regiune situată în nord-vestul României, cuprinde atât spațiul intracarpatic al Transilvaniei medievale, cât și Maramureșul, Crișana și Banatul, ținuturi împreună cu care alcătuiește, sub aspectul culturii rurale, o arie relativ unitară. Dimensiunea interculturală definește fundamental această arie, în care elemente culturale mediteraneene, est-europeene și vest-europeene au coexistat. O parte din aceste elemente au fost amalgamate în creuzetul unei existențe cotidiene comune, altele fiind delimitate conștient, printr-un demers identitar țintit.

Portul popular, funcțional în Transilvania până la jumătatea secolului al XX-lea, a ilustrat în cel mai înalt grad identitățile etnice și zonale din diferitele arii culturale transilvănene, caracterizate printr-un anumit specific istoric și economico-social. Elemente ale costumului tradițional sunt integrate și în vestimentația de mascare, caracteristică obiceiurilor de iarnă, prezente la toate etniile transilvănene, obiceiuri grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa numitul Fărșang – sărbătorit cu precădere de către comunitățile maghiare și săsești.

Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor – în grade diferite – și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară.


Publicitate

Postaţi un comentariu