Maria Chiorean, „copilul spectaculos” de la Colegiul Racoviță din Cluj

Este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Emil Racoviță din Cluj-Napoca, olimpică pe țară la limba română și engleză și, de curând, a câștigat concursul anual de traducere „Juvenes Translatores” organizat de Direcția Generală pentru Traduceri a Comisiei Europene. Numele Mariei Chiorean a fost rostit de multe ori în ultimii ani, de fiecare dată când tânăra a participat la concursuri școlare, olimpiade sau la competiții naționale de discurs public și s-a întors cu diplome și premii.

La concursul organizat în luna noiembrie a anului trecut au participat peste 3.000 de adolescenți din 736 de școli din Europa, inclusiv de la 31 de licee din România. În total, 28 de elevi de liceu, câte unul din fiecare stat membru al Uniunii Europene, au fost declarați câștigători ai competiției și vor fi premiați la Bruxelles în data de 14 aprilie 2016, în cadrul unei ceremonii.

Rezultatul obținut de Maria nu i-a surprins pe profesorii ei care spun despre eleva lor că „a fost mereu așa”: „Maria este olimpică națională la limba română și la limba engleză și câștigătoare a numeroase concursuri. Este un talent, un copil spectaculos. Secretul ei? Munca, creativitatea, profunzimea, seriozitatea”, a declarat pentru Transilvania Reporter profesoara ei de limba engleză, doamna Cristina Rusu, la câteva zile după anunțul făcut de Comisia Europeană.

Maria Chiorean a studiat limba engleză încă din grădiniță, timp de opt ani a fost elevă la Liceul Teoretic „Gheorghe Șincai”, unde a pus accentul tot pe studiul englezei și, surprinzător, sau nu, prima ei ieșire în străinătate a fost în Marea Britanie. Astăzi, nu poate să spună că a existat un anumit moment în care a realizat că îi plac limbile străine, ci interesul l-a descoperit pe parcurs, odată cu studiul constant al limbilor engleză și germană. Astfel, pe parcursul anilor, motivată de doamnele profesoare pe care le-a avut la clasă, a început să citească și literatură engleză și să nu se limiteze doar la exerciții gramaticale. „Am început să iau în considerare literatura abia din gimnaziu când am avut și o profesoară de română foarte implicată care făcea ca totul să pară o poveste. Acum sunt clar mult mai înclinată spre literatură și gramatica mi se pare un suport pe care trebuie să-l ai, la fel cum sunt calculele la matematică. Cred că am depășit etapa în care timpurile gramaticale îmi ridică probleme în engleză pentru că după ce le folosești mulți ani în exerciții începi să le simți natural. Aș spune că acum cea mai dificilă parte ar fi expresiile idiomatice pe care trebuie să le înveți așa cum sunt și care nu pot fi traduse. Te ajută, în schimb, să-ți îmbogățești vocabularul”, precizează Maria Chiorean.

În prezent, tânăra a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere a limbii engleze fără a lua ore în particular. A citit multe cărți în engleză, multă presă internațională și s-a pregătit constant pentru olimpiade. Anul acesta, împreună cu alți colegi de-ai ei, Maria va susține și examenul Cambridge iar obținerea atestatului o va scuti să mai susțină Bacalaureatul la proba de limbă engleză.

„Am participat la olimpiade, la concursuri de limbă, de discursuri în engleză, sau concursuri de teatru, dar nu știam că există un concurs de traduceri pentru elevi, până anul acesta când am participat. Nu am făcut o pregătire pentru concurs pentru că, așa cum a considerat și profesoara mea de engleză, nu ai cum în două săptămâni sau într-o lună să fii în stare să te familiarizezi cu o limbă străină încât să traduci bine. Așa că, am mers cu toate cunoștințele pe care le acumulasem până atunci. A fost o singură probă care a constat în traducerea unui text din engleză, în română. Am citi și recitit textul pentru a vedea care este sensul lui și intenția autorului. A fost o scrisoare informală a cuiva care participase la o acțiune de voluntariat și care scria despre impresiile lui, activitățile lui și impactul asupra țării în care se afla. A fost un text legat, bineînțeles, de temele de care este interesată Uniunea Europeană. Nu a fost un text foarte «scorțos», ci unul foarte apropiat de nivelul nostru de limbă și de limbajul pe care îl folosim la vârsta noastră”, a declarat Maria.

O traducere, oricât de scurtă este, presupune o foarte bună cunoaștere a limbii străine, dar cel mai important, potrivit doamnei Monica Columban, profesoara de limba română a Mariei, presupune o cunoaștere foarte nuanțată a limbii române. Doar așa se poate surprinde dimensiunea intelectuală a textului, dimensiunea informațională și afectivă a unui mesaj cuprins într-un text. „Această performanță se atinge prin acumulări de ani de zile. Maria este un cititor extraordinar, este olimpică națională la română de multă vreme, a obținut chiar și un loc întâi național, așa că rezultatul acesta pe noi nu ne surprinde, ci este o confirmare a valorii ei”, a precizat pentru Transilvania Reporter, doamna Monica Columban.

La rândul ei, profesoara de engleză a Mariei consideră că pentru activitatea de traducere nu este nevoie de competențe specifice, în schimb este nevoie de anumite deprinderi care se dezvoltă în timp, „cum ar fi capacitatea de analiză a unui text, de interpretare corectă a contextului și a nuanțelor cuvintelor”. Pentru a putea traduce corect, spune Cristina Rusu, trebuie să ajungi să înțelegi limba – fie că e cea maternă, fie că e cea străină- în profunzime. Nu în ultimul rând, trebuie să dai dovadă de creativitate. „Programa școlară s-a schimbat radical. Nu se mai lucrează pe traduceri, ci pe competențe de receptare și producere de texte, de transfer de sens, de comunicare. Manualele la limba engleză sunt astfel concepute încât să dezvolte toate aceste competențe-cheie la elev. În momentul în care un elev își însușește aceste deprinderi, el poate foarte ușor să se dezvolte ca traducător. Eu sunt traducător autorizat, însă nu m-am pregătit în mod special pentru acest domeniu. Sunt filolog și învăț mereu în domeniul meu. Fiecare text e special și trebuie abordat diferit. Principalul avantaj al Mariei este profunzimea gândirii și a cunoașterii cuvântului. Firește că limba engleză este o parte importantă a activităților ei, deoarece ea este implicată în proiecte internaționale, participă la competiții și studiază intensiv aceasta limbă. Poate se va orienta spre studiul aprofundat al englezei în viitor”, a precizat Cristina Rusu, profesoară de engleză la Colegiul Emil Racoviță din Cluj-Napoca.

În ceea ce o privește pe eleva premiantă, prezența ei la concursul de traduceri nu a fost cu mult timp înainte planificată și nici nu se gândea că va ajunge să câștige. „Nici nu știu cum s-a făcut departajarea, în afară de faptul că s-a apreciat fidelitatea față de textul care ne-a fost dat”, explică tânăra cu referire la proba de concurs. Până astăzi, Maria nu s-a gândit dacă vrea să devină traducător, dar în cazul în care s-ar hotărî asupra acestei profesii, i-ar plăcea să fie traducător de romane. „Ceea ce știu în acest moment este că aș vrea să urmez studii umaniste, dar nu neapărat limbi străine. Poate științe precum antropologia, sau filozofia, sau literatura comparată. Tangența cu limbile străine va exista întotdeauna, bineînțeles”, precizează tânăra.

Maria citește atât literatură română cât și străină. În timpul școlii citește foarte mult pentru olimpiada de română, mai ales în perioada în care se desfășoară faza locală și faza județeană, respectiv cărți recomandate de profesoara ei. De asemenea, citește multă teorie și critică literară pentru a-și dezvolta propria gândire critică. „De plăcere citesc romane, proză scurtă dar, spre rușinea mea, citesc destul de rar poezie. În școală facem foarte puțină literatură română contemporană. Știm mulți de Mircea Cărtărescu, dar foarte puțini știm, de exemplu, că dramaturgul Matei Vișniec scrie romane, sau că anumiți profesori universitari sunt și autori foarte buni. După ce am citit «Sindromul de panică în Orașul Luminilor», de Matei Vișniec, aceasta a fost cartea mea preferată pentru o perioadă foarte lungă de timp. Din literatura străină nu pot să spun că am autori preferați. Am citit în engleză foarte mult Margaret Atwood. Cărțile în limba engleză am început să mi le cumpăr mai mult în format electronic pentru că îmi este mai ușor să caut cuvintele necunoscute direct cu un click pe ele. E mult mai ușor să citesc așa decât cu dicționarul lângă mine. Citesc cam tot ce mi se recomandă a fi literatură bună, citesc și multe recenzii. Încerc să citesc zilnic măcar câteva pagini”, declară Maria Chiorean.

Tânăra în vârstă de 17 ani nu crede că va exista vreodată o generație care să nu citească, deși se vorbește mereu despre tinerii din ziua de azi care tot mai rar pun mâna pe o carte în afara celor obligatorii la clasă. „De renunțat la ficțiune, nu vom renunța pentru că asta ar însemna o boală a societății. Eu prefer să citesc cărți tipărite pentru că se creează un fel de intimitate cu cartea tipărită pe care nu o ai atunci când citești pe tabletă. Dar chiar dacă se va renunța la cărțile de hârtie, nu cred că este o lovitură dată literaturii, ci că literatura supraviețuiește în pas cu tehnologia”, precizează eleva Colegiului «Emil Racoviță».

Ce va rezerva viitorul apropiat pentru Maria Chiorean? Actuala profesoară de limbă română a tinerei olimpice încearcă să intuiască: „Traductologia este o opțiune, dar implică efort și este consumatoare de timp și nu cred că aș îndruma-o exclusiv pe Maria să urmeze această profesie. Este, într-adevăr, o dimensiune foarte plăcută a studiului și cu siguranță poate să facă și asta. Oricare ar fi opțiunea ei, Maria va fi, indiscutabil, un foarte bun filolog”, a concluzionat Monica Columban.

„Avem olimpici la toate disciplinele de studii. Sigur, nu acesta este scopul nostru declarat, dar faptul că am avut anul trecut 54 de olimpici naționali, la peste zece discipline de studiu, arată că încercăm foarte tare să le venim în ajutor, să le oferim prilejul să se manifeste în toate domeniile în care ei au un anumit talent. Și Maria este un astfel de caz”, Monica Columban, profesoară de română la Colegiul „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca